Studii

Banca centrală este unul dintre cei mai puternici actori ai vieţii economice. De aceea, politica pe care o duce această instituţie este extrem de importantă, atât pentru realizarea diverselor obiective ale politicii economice (creştere economică, grad ridicat de ocupare a mâinii de lucru, stabilitatea preţurilor, echilibrul balanţei de plăţi), cât şi în raport cu deciziile celorlalţi actori de pe scena macroeconomică (guvern, uniuni profesionale, sindicate, instituţii europene...

Conceptele de libertate, în general, și libertate economică, în particular, s-au bucurat, de-a lungul timpului, de o largă abordare în literatura economică și nu numai. Numeroase studii au confirmat influența directă și pozitivă a libertății economice asupra unor indicatori precum: rata de creștere a PIB (Papamarcos & Watson, 2006; Mathers & Williamson, 2011), venitul pe cap de locuitor, speranța de viață a populației, existența și respectarea drepturilor politice și libertăților...

Economistul politic, chiar şi fără să o vrea, să o ştie sau să o recunoască, este şi filosof politic. Ipostazele acestea îşi sunt „umbră” una celeilalte. Convenţiile prozaice îl identifică pe economistul politic cu omul de ştiinţă ultra-pragmatic, un „inginer” al motoarelor bunăstării sociale, care măsoară, computează, compară, optimizează. Filosoful, dimpotrivă, este cumva exonerat de imperativul celerităţii acţionale; el migăleşte principii, adeseori...

De cele mai multe ori, performanța economică este asociată unui context financiar-cantitativ, care surprinde decadent, de altfel, morala post-modernă în privința acumulării de capital și a succesului în afaceri: cine bagă bani, are succes, cine n-are, n-are. Doar arareori, însă, dezbaterea coboară coerent la fundamentele logicii economice. Căci cine mai are timp să discearnă asupra acumulării de capital, în timp ce băncile sunt învinovățite, îndeobște acum - în...

Obiectivul principal al politicii monetare este menţinerea stabilităţii preţurilor. Pentru atingerea acestui obiectiv, banca centrală stabileşte dobânda directoare (dobânda de politică monetară), care este dobânda la care ea acordă credite pe termen scurt (câteva zile) băncilor comerciale. Aceste credite sunt acordate în moneda emisă de banca centrală (monedă „primară” sau „centrală”). În mod normal, decizia băncii centrale de stabilire a nivelului...

Lucrarea analizează, în lumina evenimentelor recente, dificultăţile cu care se confruntă teoria economică în explicarea şi prevederea crizelor. Cauzele acestor dificultăţi ţin, pe de o parte, de problemele fundamentale pe care le ridică conceptul de echilibru general, iar pe de altă parte, de ipotezele nerealiste pe care se bazează majoritatea modelelor financiare. Ceea ce este comun celor două categorii de cauze este că avertismentele formulate în cursul timpului cu privire la limitele...

Pentru a înțelege natura și rolul euroscepticismului sunt necesare atât clarificări conceptuale, cât și analize ale formelor diferite pe care acest curent le-a îmbrăcat în ultimii ani. Aceste analize sunt necesare în special în contextul dezbaterilor legate de relevanța și eficiența proiectului european, în forma sa actuală. Se discută astăzi chiar și despre răspândirea unui virus anti-european, pe fondul măsurilor de austeritate impuse de criză. Astfel,...

Politica monetară nu a fost singura cauză a „marii moderaţii” care a existat de la mijlocul anilor ’80 şi până la izbucnirea crizei. Cauzele au fost de natură structurală. Factorii structurali au contribuit însă alături de politica monetară la creşterea credibilităţii pe care băncile centrale au dobândit-o în lupta lor împotriva inflaţiei. Iar această credibilitate sporită a favorizat, paradoxal, apariţia crizei. Stabilitatea monetară şi stabilitatea...

„Marea moderaţie” i-a făcut pe economişti şi pe factorii de decizie să creadă că politica monetară dusă de la sfârşitul anilor ’80 şi până la declanşarea crizei financiare în 2007 este corectă. Criza i-a obligat însă să regândească această politică. Lucrarea îşi propune să prezinte elementele care conturează un nou cadru al politicii monetare, în care un obiectiv important este stabilitatea financiară. Rolul şi funcţiile băncilor...

Instituţiile sunt considerate statice, în mod eronat, deoarece sunt evaluate ca un mod de ghidare a comportamentului uman, caracterizat prin anumite trăsături. Prezumţia este însă falsă, căci instituţiile sunt supuse schimbării, în primul rând evoluţiei, în aceeaşi măsură în care şi omenirea se dezvoltă. Apariţia noilor tehnologii determină schimbări permanente, modificarea condiţiilor naturale şi demografice, toate acestea vor determina apariţia noilor domenii...

Examinarea gândirii economice româneşti din perioada postcomunistă este utilă în mai multe moduri. În primul rând, căderea comunismului a constituit o răsturnare politică majoră pentru societatea românească şi o adevărată provocare intelectuală pentru cercetătorii din domeniul ştiinţelor sociale – inclusiv economiştii. Studiul reacţiei acestora din urmă la prăbuşirea comunismului contribuie la înţelegerea modului în care elitele româneşti...

Criza a dat naştere unui mare număr de dezbateri, interogaţii şi reflecţii. Aceste demersuri răspund, desigur, nevoii de a înţelege cauzele şi efectele crizei; de asemenea, ele încearcă să găsească diverse căi de ieşire din recesiune. Însă, deşi criza este, în primul rând, una financiară, iar în al doilea rând, una economică şi socială, ea este, de asemenea, o criză a teoriei economice. Căci, criza actuală afectează nu numai o ţară în tranziţie,...

Destul de târziu în istoria umanităţii şi, îndeobşte, datorită eforturilor intelectuale sistematice de alcătuire a unor explicaţii ştiinţifice, sigure, cu privire la posibilităţile oamenilor de a-şi îmbunătăţi propriile condiţii de viaţă, s-a înţeles faptul că omul este dăruit cu raţiune, prin intermediul căreia are capacitatea de a pătrunde legile universului material în care trăieşte. Căci, „atâta timp cât lumea a...

Against mainstream considerations, the history of modern economic development does not identify itself with the history of technological progress, but with the history of “rights”, conceived as an (economical and juridical) “technology” which structures human interracton within society. This evolution is inseparable from the genesis of capitalism and of the modern sistem of property rights. Exchange opportunities, in the sense of mutual benefits extracted by the European communities from the...

The book with the above-mentioned title is a collection of essays on praxeology, which aim to analyse of the methodology of the Austrian School, long time ignored within national and international academic circles. This volume generally focuses on providing an explanation for the Austrian philosophical ideas and for the methodological principles associated with this perspective. Thus, the studies included in this paper don’t have as a purpose the exhaustive treatment of the Austrian School topics,