Cartea cu titlul de mai sus, publicată în acest an la Editura Institutul European, este o colecție de eseuri despre praxeologie, care își propun analiza metodologiei Școlii Austriece, ignorată mult timp în mediile academice naționale și internaționale. Acest volum se axează în general pe explicarea ideilor filosofice austriece și a principiilor metodologice asociate acestei perspective. Ca atare, studiile cuprinse în această lucrare nu își propun tratarea exhaustivă...
Citeste mai departeStudii
După cel de-al Doilea Război Mondial, țările care au avut creșterile economice cele mai spectaculoase au fost, aparent paradoxal, țările învinse și a căror industrie a fost grav afectată: Germania și Italia. 85% din marina comercială a Italiei a fost distrusă, 1/3 din căile ferate și 1/5 din platformele industriale. În Germania 20% din clădirile rezidențiale, din care 50% în orașele majore au fost distruse, 90% din rețeaua de căi ferate era fie distrusă, fie imposibil de utilizat,...
Citeste mai departePe 5 mai 1990, în cadrul unei conferinţe în Colorado, Margaret Thatcher susţinea un discurs care este considerat de unii ca fiind al doilea discurs ca însemnătate după cel a lui Churchill. În cadrul conferinţei, Margaret Thatcher aducea în prim plan, pe lângă problema invaziei Irakiene în Kuweit, problemă curentă vremii, ideea de nouă comunitate globală (new global community) unde, pe lângă protecţia mediului, politica de dezvoltare...
Citeste mai departeÎntr-o lume ce se doreşte a fi tot mai democratizată - cu sau, mai degrabă, fără voia celor vizaţi - intervenţionismul global(izat) îşi dezvăluie noi şi noi faţete. Unele însoţite de agresiune, altele de compasiune şi suport financiar [1]. Aici ne vom referi doar la acea politică a solidarităţii internaţionale intitulată cu o oarecare preţiozitate asistenţa financiară externă. În cadrul acestui studiu îmi propun să ofer o analiză critică a politicilor de asistenţă...
Citeste mai departeAsocierea dintre educaţie şi relaţiile de piaţă reprezintă încă o „blasfemie” în majoritatea ţărilor lumii ale căror sisteme educaţionale sunt dominate de intervenţionismul guvernamental. Susţinătorii extinderii relaţiilor de piaţă în acest domeniu al vieţii omului şi societăţii utilizează, în mod frecvent, două argumente: unul general, de natură juridică, şi altul specific, economic. Primul se referă la dreptul pe care îl au părinţii de a se ocupa...
Citeste mai departePentru guvernele ţărilor democratice, comportamentul tipic al ultimelor decenii a fost și este legat de binomul, aparent de neseparat, impozite - cheltuieli. Atitudinea tipică este, în primul rând, de a cheltui bani pe programe vrednice sau, de cele mai multe ori, nevrednice, indiferent dacă veniturile care ar trebui generate de respectivele cheltuieli se mai concretizează sau nu. Spre deosebire de cei pe care îi impozitează, statul niciodată nu rămâne fără bani, el se poate împrumuta...
Citeste mai departeÎntr-un text publicat în 2006 [1], Drieu Godefridi [2] se angajează într-o critică a curentului libertarian – în special a ramurii anarho-capitaliste - încadrîndu-l printre ideologiile utopice. Deși ar fi destule de spus despre înțelesul unor astfel de termeni, ca anarhism sau utopie, expunerea de față nu își propune să se transforme într-o dispută semantică. Pe de altă parte, nici nu încercăm să ridicăm la fileu probleme fundamentale ale...
Citeste mai departeRolul educaţiei în plan individual şi social nu constituie o descoperire a omului modern. De la educaţia realizată în conformitate cu valorile morale ale familiei – fundamentată pe alegere – până la educaţia modernă – consecinţă a coerciţiei guvernamentale, motivaţia educării a fost aceeaşi: rolul formator al educaţiei pentru individ în sine dar şi ca fiinţă socială. Ceea ce caracterizează diferit evoluţia în timp a educaţiei este transformarea procesului...
Citeste mai departeThis essay, as shown by the title itself, represents an invitation to the so full of passions and controversies taxation area. The idea is to discover the economic science potential to „prescribe" an optimal taxation, both in taxation system (progressive vs. flat tax) and in taxation burden. I am going to demonstrate the myths of many popular ideas from the economic theory and public opinion: on the one side, that flat tax is the best way against fiscal discrimination and welfare redistribution in society,...
Citeste mai departeScopul studiului de faţă este de a identifica gradul în care libertatea economică se corelează cu indicatorii dezvoltării, aşa cum sunt reflectaţi aceştia în datele statistice şi rapoartele întocmite de diferite organizaţii. În acest sens, considerăm utilă descrierea modului în care sunt concepuţi indicatorii dezvoltării şi a componentelor acestora în raport cu finalitatea urmărită prin utilizarea ILE. Abordarea este subsumată înţelegerii faptului...
Citeste mai departe1 Mai a încetat demult să mai fie o sărbătoare a drepturilor cîştigate de către muncitori, întrucît nu este nimic de sărbătorit (şi s-a transformat într-o sărbătoare a primăverii cu mici şi bere). ”Lupta de clasă” care a marcat secolul XX, s-a sfîrşit prin revolta oamenilor muncii împotriva propriilor "victorii", care s-au dovedit a nu fi recompense binemeritate, ci cadouri otrăvite. Eliminarea competiţiei de pe piaţa muncii prin transformarea...
Citeste mai departeTextul de faţă este parte a capitolului „Piaţa monetară” din Manualul de Economie al Catedrei de Economie şi Politici Economice, ediţia a şasea, apărută în urmă cu mai mulți ani [i], în 2003. Publicăm, cu titlul de mai sus, abordarea respectivă, pe de o parte cu gândul la o mai bună şi mai cuprinzătoare documentare a studenţilor noştri şi, pe de altă parte, pentru a completa şi continua, sperăm, dezbaterea de teorie monetară iscată aici în...
Citeste mai departeThe main aim of the paper is to get an insight into the early Romanian liberal mind as reflected by Regnault. Many of the pages of Regnault's book are cut-and-paste work. He is using books written by Romanian authors, as well as French sources. However, his work is interesting as a snapshot of a new cast of mind, which is taking shape in the Romanian Principalities.
Citeste mai departePro captu lectoris habent sua fata libelli [1]. „Cărţile au un destin care depinde de capacităţile de înţelegere ale cititorilor”; în termenii de azi, am zice „de mentalităţile” cititorilor. Nimic nu se potriveşte poate mai bine cu aceste cuvinte ale autorului roman decât Histoire politique et sociale des principautés danubiennes. Cartea este, pe de o parte, un tablou al mentalităţii de la 1848 din ţările române, iar, pe de altă parte, a avut chiar...
Citeste mai departeAnaliza cauzelor fundamentale ale creşterii economice este importantă din cel puţin două motive. Primul, orice teorie care se axează doar pe analiza variabilelor de proximitate, fără înţelegerea forţelor care stau la bază, ar fi incompletă. Al doilea, dacă motivul studierii creşterii economice îl reprezintă creşterea performanţelor şi a nivelului de trai, înţelegerea cauzelor fundamentale este esenţială, deoarece este mult mai greu să tratezi simptomele unei maladii fără cunoaşterea...
Citeste mai departe