Contributiile autorului: Cosmin Marinescu

The recent crisis brought a new trend in economic and political debates, the one according to which it is “cool” to be anti-, anti-market, anti-capitalism, anti-economy. Some kind of paradox of modernity, meaning a popular form of anti-system revolt, although if we take into consideration the "Occupy Wall Street" phenomenon, even only as a simple illustration, it is easy to understand how far from their target are the anti-capitalism militants. We are witnessing, in fact, a radical denial...

 De cele mai multe ori, performanța economică este asociată unui context financiar-cantitativ, care surprinde decadent, de altfel, morala post-modernă în privința acumulării de capital și a succesului în afaceri: cine bagă bani, are succes, cine n-are, n-are. Doar arareori, însă, dezbaterea coboară coerent la fundamentele logicii economice. Căci cine mai are timp să discearnă asupra acumulării de capital, în timp ce băncile sunt învinovățite, îndeobște acum...

Criza a dezvăluit cercul vicios cu care moneda euro s-ar fi confruntat, oricum, cândva. Rațiunile pentru care unii condamnă euro sunt, de fapt, chiar motivele pentru care euro ar trebui salvat. Însă salvarea euro cu orice preț – “whatever it takes”, în termenii lui Mario Draghi – ar însemna practic și eșecul monedei comune. Dacă euro nu va reuși să impună abandonarea modelului economic european al ultimelor decenii, unul centrat pe deficit, redistribuire și...

De cele mai multe ori, performanța economică este asociată unui context financiar-cantitativ, care surprinde decadent, de altfel, morala post-modernă în privința acumulării de capital și a succesului în afaceri: cine bagă bani, are succes, cine n-are, n-are. Doar arareori, însă, dezbaterea coboară coerent la fundamentele logicii economice. Căci cine mai are timp să discearnă asupra acumulării de capital, în timp ce băncile sunt învinovățite, îndeobște acum - în...

„Eficienţa” este conceptul mirific pe baza căruia mai toţi economiştii îşi construiesc, parcă dintotdeauna, raţionamentele şi teoriile. Însă modul în care argumentul eficienţei a fost utilizat explică multe din relele lumii de astăzi. Utilizarea „criteriului eficienţei” asupra politicilor statului comportă limite ştiinţifice insurmontabile. Ignorarea acestora, din necunoaştere sau mai degrabă din interes, a condus cu uşurinţă la erori ştiinţifice...

Scrierea acestor rânduri răsare din nevoia de a îndrepta câteva erori pe care manualele ortodoxe de economie le alimentează, uneori, cu bravă nonşalanţă. O astfel de eroare se iveşte încă din prima „lecţie de economie", anume lecţia „modului economic de gândire", ce caută să explice acţiunea umană în termenii contrafactuali ai „costului de oportunitate". Puse cap la cap, asemenea erori - perpetuate în manuale, săli de curs sau prelegeri „ştiinţifice"...

În prezent, nu există manual mainstream de microeconomie care să nu dedice pagini întregi, cu teorie şi aplicaţii, diverselor analize formalizate asupra utilităţii. „Funcţii obiectiv” frumos derivabile, algoritmi matematici care se deşiră impecabil, grafice sofisticate cu şi fără puncte de inflexiune etc. formează un întreg arsenal didactic pe care economiştii autori de manuale le aşează, cu straniu devotament, în bagajul considerat indispensabil pentru analiza...