În Cehia, Estonia, Lituania şi Irlanda - adică în economiile europene cu cel mai ridicat ritm de creştere economică din ultimii ani - ratele marginale de impozitare sunt mai mici decât în România în ceea ce priveşte venitul firmelor, al indivizilor şi "contribuţiile" la asigurările sociale de stat, conform Forbes Taxation Misery Index.
Citeste mai departeToate intrarile din anul 2008
Institutul Ludwig von Mises România ne oferă „lecţia" necesară şi suficientă pentru exercitarea cu folos a darului raţiunii, într-o curată armonie de „scientia" austriacă, la temelia căreia stau învăţăturile misesiene din Human Action - „biblia economică a omului civilizat".
Citeste mai departeOare când va veni ziua în care „protecţia socială" să însemne protecţia proprietăţii private legitim dobândite, căci ce altă „protecţie" ar putea fi mai „socială"?! Cosmin Marinescu, în interviu la Săptămîna Financiară, despre „Liberalismul cu faţă socialistă".
Citeste mai departeProsperitatea economică este consecinţa firească, nu însă şi obligatorie, a ordinii sociale a proprietăţii private, a libertăţii. Ultimul raport al Institutului Fraser privind Indicatorul Libertăţii Economice în lume arată că România a înregistrat un modest progres la capitolul libertate economică.
Citeste mai departeÎn cazul organismelor administrative pare să funcţioneze o regulă de aur: odată ce a luat naştere o autoritate publică, aceasta va fi transformată, redenumită etc., nicidecum desfiinţată după ce şi-a încheiat „funcţia". Gabriel Staicu, în interviu la Săptămâna Financiară despre "Jumulirea gâştei şi regula de aur a birocraţiei".
Citeste mai departeTemeri privind recesiunea? Nu daţi vina pe comerţul liber! Mecanismele pieţei şi comerţul liber nu fac decât să atenueze „valurile" ciclului economic izvorâte, de fapt, din manipularea discreţionară (politică) a masei monetare.
Citeste mai departeDoing Business Report 2008 plasează România pe locul 145, din 178 de ţări, la capitolul angajării forţei de muncă în activităţile antreprenoriale.
Citeste mai departeDe la hipermarketuri şi concurenţă fiscală până la rolul FMI şi al etalonului aur: interviu cu Pascal Salin, profesor la Universitatea Paris-Dauphine, fost preşedinte al Mont Pèlerin Society, cel mai mare economist francez contemporan şi una dintre cele mai importante figuri ale liberalismului european.
Citeste mai departeSă fie străine, oare, guvernele de creşterea fulminantă a preţurilor la alimente pe piaţa internaţională? În plină „colectivizare”, parcă, a agriculturii, tocmai politicile statului - arată Bogdan Enache - poartă sămânţa crizelor alimentare.
Citeste mai departeCel mai cunoscut libertarian implicat în politică şi candidat la preşedinţia SUA în 2008, congresmanul american Ron Paul susţine restructurarea din temelii a instituţiilor monetare actuale prin revenirea la ordinea monetară neinflaţionistă a etalonului aur. Ben Bernanke, şeful FED, la lecţia lui Ron Paul despre politicile monetare sănătoase!
Citeste mai departeDintr-o nesfârşită serie de "realizări" democratice, un exemplu recent de subminare legislativă a libertăţii şi proprietăţii private: politicienii "noştri" vor să traseze, abuziv şi nonşalant, agenda ştirilor tv - jumătate pozitive, jumătate negative, ca să vadă tot romanul, mai ales în anii electorali, şi jumătatea plină a paharului. Din ciclul „ia mai toarn-un păhărel”, că trebuie „să fim pozitivi”!
Citeste mai departeEliminarea finanţării organismelor europene pe bază de TVA şi trecerea la un sistem bazat doar pe contribuţiile statelor-membre ca procent din PNB; diminuarea celorlalte "venituri proprii tradiţionale ale UE" sau interzicerea creării unor noi surse de venit, precum o taxă europeană - iata principalele propuneri de reformă a bugetului european din partea unui grup de organizaţii liberale, "For a Free Europe".
Citeste mai departePolitica banilor ieftini sau despre cât de scurte pot fi picioarele politicii cu iz înşelător de economics! Şeful FED anunţă cu fermitate "lupta" împotriva inflaţiei... prin reducerea ratei dobânzii de politică monetară la 2%. O stralucită analiză misesiană a implicaţiilor unei asemenea politici va pune pe gânduri pe mulţi dintre adepţii "easy money policy"!
Citeste mai departe"Corn şi lapte" în variantă ecologistă? Ministerul Sănătăţii "Publice" a elaborat "lista neagră" a produselor nocive pentru sănătatea copiilor. Motivaţia ar consta, aparent, în grija sporită a statului pentru sănătatea copiilor "naţiunii". În realitate, este încă un exemplu prin care guvernul se substituie părinţilor, ceea ce subminează pe termen lung funcţiile economice şi sociale ale familiei şi familia însăşi.
Citeste mai departeAproape în întreaga lume, Băncile Centrale sunt învăluite într-o aură sacrosantă, aproape mistică, pe măsura secretomaniei cu privire la modul lor de operare. Recent, Mugur Isărescu, guvernatorul monopolului oficial care controlează oferta de bani şi de credit de pe teritoriul României, a extins acest văl mistic de la politica monetară a BNR la propria fişă de salarizare.
Citeste mai departeEste regimul cotei unice în beneficiul contribuabililor sau în beneficiul statului? De ce este preferabil un sistem flat tax unuia progresiv? Există cu adevărat un regim fiscal flat tax în România? În interviu la Săptămâna Financiară, Anthony J. Evans încearcă să dea un răspuns la asemenea întrebări.
Citeste mai departeAlexandr Soljeniţîn - celebru dizident anti-comunist, deţinut politic şi scriitor laureat al premiului Nobel - a murit duminică în reşedinţa sa de la Moscova în urma unui atac cardiac. Lui îi datorăm cea mai plastică şi, în acelaşi timp, cea mai fidelă demascare a ororilor gulagului comunist.
Citeste mai departeÎn ultima perioadă, BNR "ţinteşte" inflaţia la cote tot mai înalte! Chiar în absenţa secetei "inflaţioniste" invocate în anii anteriori, cu inundaţii nefaste de data aceasta, inflaţia va depăşi în luna iulie 9%. în asemenea condiţii, BNR a revizuit pentru a treia oară prognoza anuală de inflaţie, de la 6 la 6,6%.
Citeste mai departeDe la ordinea proprietăţii private la „ordinea" Fondului Proprietatea şi de la stabilitate monetară la inginerii inflaţioniste! În spiritul motto-ului libertate, proprietate şi economie de piaţă, Bogdan Glăvan, în interviul din Săptămâna Financiară, "Deficit de proprietari, risipă de resurse".
Citeste mai departe„Nimeni nu e mai presus de lege" a încetat de mult să existe ca principiu de drept esenţial în funcţionarea societăţii contemporane. La nivel declarativ, nimeni nu este mai presus de lege, cu excepţia aleşilor politici. Cazul Mitrea şi Năstase arată că imunitatea politică îi face pe unii "mai egali" decât alţii.
Citeste mai departeCriza economică izbucnită în SUA a ajuns şi în Europa. Deşi se resimte doar în Vest, unde contracţia economiei din zona euro a fost de 0,2% în al doilea trimestru, Europa de Est nu va fi ferită nici ea de încetinirea creşterii economice, consideră The Economist. Mai mult, Bulgaria şi România, ţările cu cele mai mari rate de creştere în ultimul an, se pregătesc de o aterizare forţată.
Citeste mai departePentru a mai face agricultură, Guvernul trebuie să subvenţioneze motorina cu jumătate din preţul la pompă! Aşa glăsuia recent un lider al asociaţiilor agricole, invocând politicile quasi-socialiste ale UE. La polul opus, Noua Zeelandă ne ofera tuturor o lecţie de capitalism autentic în agricultură.
Citeste mai departeAsistăm, în prezent, la eşecul „testului de anduranţă" al fiat-ului monetar contemporan: un colos scriptural ridicat pe picioare de lut. Recentele cutremure financiare pot fi însă un bun prilej de a redeschide, ştiinţific măcar, dezbaterea asupra revenirii la ordinea monetară sănătoasă a etalonului aur.
Citeste mai departeCrizele economice prelungite, fie ele naţionale, regionale sau globale, relevă - printre multe alte aspecte negative - caracterul duplicitar al statului. Ajunse în situaţia de a nu mai controla criza, guvernele apelează aproape invariabil la scuza supremă: funcţionarea pieţei. Despre „lovitura mondială de stat în economie", pe fondul crizei din SUA.
Citeste mai departeGrupul de Economie Aplicată (GEA) a dat publicităţii un studiu potrivit căruia adoptarea cotei unice de impozitare la sfârşitul anului 2004 a adâncit inegalităţile de venit în România. Concluziile studiului, preluate larg de presă, par forţate şi departe de o analiză imparţială a problemei, arată Florin Rusu în Săptămâna Financiară.
Citeste mai departePlanul Paulson, potrivit căruia statul ar fi injectat 700 de miliarde de dolari în sistemul financiar american, a fost respins. În caz contrar, ar fi putut cu uşurinţă deveni „Marele Jaf Bancar din 2008", un alt pas întreprins către socializarea Americii. Subvenţionarea - adică naţionalizarea pierderilor - nu este soluţia pentru criza americană.
Citeste mai departeLa numai două zile după ce Congresul a respins propunerea preşedintelui Bush de a injecta 700 de miliarde de dolari în sistemul financiar-bancar aflat în plin colaps, Senatul a aprobat o versiune revizuită, cu o majoritate covârşitoare (74 la 25). Este exemplul perfect că politicile economice se îndepărtează tot mai mult de înţelepciunea economică.
Citeste mai departeVictoria lui Barack Obama în alegerile americane, deşi aclamată pe multe meridiane ale globului, nu a fost sărbătorită cu optimist pe bursele americane. Economia americană este în recesiune, iar programul electoral al lui Obama, axat pe o creştere a fiscalităţii şi a intervenţiei statului, va conduce cel mai probabil la o agravare a situaţiei.
Citeste mai departePoliticieni, comentatori şi experţi deopotrivă consideră actuala criză financiară drept rezultat al „lăcomiei" şi al „capitalismului sălbatic". Însă, ea nu este decât consecinţa predictibilă a unui lung şir de politici intervenţioniste care au subminat subtil economia de piaţă. Bogdan Enache, despre "Criza globală a statului dirijist".
Citeste mai departeCriza actuală dă prilejul contestatarilor capitalismului să evoce încă o dată eşecul relaţiilor de piaţă. Evitând să facă referire la rolul statului în acest pretins „eşec" al pieţei, se propun soluţii pentru depăşirea crizei bazate tocmai pe intervenţionism. Despre valabilitatea acestora în planul reglării pieţei.
Citeste mai departeŢara se află în pragul falimentului naţional! Aşa afirma ieri noapte prim-ministrul Islandei, Geir Haarde. Însă, la lumina zilei, o analiză nepărtinitoare şi apolitică solicită o reformulare a discursului aproape... apocaliptic. Poate că mai corect ar fi „falimentul sistemul bancar bazat pe rezerve fracţionare".
Citeste mai departeCele mai importante bănci centrale au anunţat reducerea coordonată a ratelor dobânzii de politică monetară cu scopul de a debloca criza de lichiditate şi de a preveni o recesiune globală; eventualele efecte pozitive pe termen scurt vor fi mai mult ca sigur depăşite de efectele negative ale acestei expansiuni monetare pe termen mediu şi lung.
Citeste mai departeÎnainte de fiecare injecţie monetară a Federal Reserve, Ben Bernanke a declarat că va fi prevenită amplificarea crizei financiare dar, de fapt, criza financiară deja s-a aprofundat. Soluţia, în opinia lui Jim Rogers - un celebru investitor şi expert financiar american - nu este creşterea masei monetare, ci abolirea sistemului băncii centrale.
Citeste mai departeMulţi analişti sunt de părere că actuala criză financiară este dovada eşecului capitalismului şi o demonstraţie în plus a nevoii de a-i reglementa „excesele". În realitate - explică Florin Aftalion în Săptămâna Financiară - la originile crizei stau tocmai reglementările din sectorul financiar, imixtiunile politicului în ordinea economică şi, nu în ultimul rând, politica monetară discreţionară.
Citeste mai departePrin câte Mari Crize mai trebuie să treacă omenirea până când diriguitorii politicilor monetare vor recunoaşte că „injecţiile" (abundente) cu bani de hârtie nu vor fi niciodată medicamentul pentru însănătoşirea economiei?! Despre „good credit" şi „bad credit".
Citeste mai departeAnna Schwartz, co-autoarea Istoriei monetare a Statelor Unite alături de Milton Friedman, explică în NY Times cum politica monetară expansionistă a Fed a provocat criza actuală şi de ce salvarea de la faliment a băncilor insolvabile, prin naţionalizarea parţială a sectorului bancar, nu va face altceva decât să înrăutăţească situaţia.
Citeste mai departeAlegerea şcolii! Iată un subiect de dezbatere ignorat cu desăvârşire în discursurile politicienilor, dar şi de mulţi economişti. În schimb, ne amăgesc cu invocarea rolului pe care părinţii trebuie să îl aibă în funcţionarea marii maşinării a sistemului public de educaţie. Altul decât finanţarea prin taxe...
Citeste mai departeUn alt economist celebru se alătură celor care elucidează adevăratele cauze ale crizei actuale: George Reisman, autorul lucrării Capitalism: a Treatise on Economics - poate cea mai elocventă pledoarie în favoarea pieţei libere scrisă în zilele noastre - explică erorile comise de cei care asociază criza actuală cu eşecul „laissez-faire".
Citeste mai departeAmerica, între alb şi negru! Marţi seara vom afla noul preşedinte ale SUA. Fie McCain, care în 2007 afirma că Vladimir Putin este "preşedintele Germaniei", fie Obama, care a fost ridiculizat după ce a spus că a vizitat "toate cele 57 de state ale SUA", deşi Statele Unite au 50 de state şi un district federal. Şi, în plină criză financiară, marketingul politic scoate din buzunarele prietenilor statului suma record de 2,4 mld. dolari.
Citeste mai departeDe la economia politică la... economia politicienilor! Mai mulţi lideri politici europeni susţin necesitatea acordării ajutoarelor de stat acelor industrii europene afectate de evoluţia economiei mondiale. Iată o analiză a The Economist asupra politicii, grupurilor de interese şi privilegiilor din UE.
Citeste mai departeLiber la preferinţe!? Comisia Europeană a decis ieri că europenii pot să consume dacă vor şi castraveţi curbaţi şi morcovi noduroşi. Cât le-a mai trebuit birocraţilor europeni să înţeleagă că cetăţeanul european îşi poartă cel mai bine de grijă (în privinţa calităţii a ceea ce mănâncă, dar şi a portofelului)!?
Citeste mai departeAceiaşi politicieni americani care au încurajat creditarea iresponsabilă realizată de corporaţiile statale Fannie Mae şi Freddie Mac încearcă acum să găsească un ţap ispăşitor, aruncând vina asupra pieţei de contracte derivate swap. Dar, arată Wall Street Journal, piaţa swap este cel mai eficient mecanism de apreciere a valorii reale a titlurilor financiare şi un mijloc de reducere a riscurilor altor plasamente.
Citeste mai departeDupă ce au finanţat masiv pierderile sistemului financiar, americanii se confruntă cu o nouă problemă: marii producători de maşini - Ford, Chrysler şi General Motors - fac presiuni în vederea efectuării de injecţii de lichiditate în companiile lor puternic afectate de recesiune. Vor naţionaliza americanii, oare, şi pierderile acestor companii?
Citeste mai departeProtecţionismul economic: soluţia de campanie a politicienilor! Oare o vor duce românii mai bine? Logica avantajului comparativ şi efectele „buy romanian" sau despre "populismul achiziţiei de produse româneşti care ucide bunăstarea", în ziarul Financiarul.
Citeste mai departeÎn plină vrie electorală, politicienii de pe plaiurile mioritice îşi pun întreaga imaginaţie la încercare pentru a culege, uninominal, voturile românilor. Toţi vor „la putere"..., fără a mai fi nevoie de altceva pentru a înţelege că, astfel, mai toată clasa politică se află, de fapt, în opoziţie... faţă de societate civilă.
Citeste mai departePreviziunile The Economist pentru 2009: va fi mai bine după ce va fi mai rău! Anul 2008 a fost "traumatizant", criza financiară marcând prăbuşirea unor bănci venerabile şi a pieţei imobiliare din America. Anul viitor va fi cea de-a 20-a aniversare a căderii Zidului Berlinului, prilej cu care The Economist îşi pune - sperăm retoric - întrebarea dacă trecerea la capitalism "a meritat".
Citeste mai departeGuvernul a decis triplarea taxei auto pentru maşinile vechi! Cu alte cuvinte, românii să facă bine să cumpere „Golanul" autohton, eventual cu dotări între 7.000 şi 70.000 de euro (după posibilităţi, Coane Fănică), altfel am putea deveni „cimitirul de maşini vechi al Europei". Vechi, da' bune!
Citeste mai departeNumele meu este Barack Obama, cu „K" de la Keynes! Noul preşedinte ales al SUA are planuri mǎreţe: noi drumuri şi poduri, unele poate numai de dragul reducerii şomajului. Oare cu banii cui?
Citeste mai departeCine se mai poate îndoi de caracterul redistributiv (a se citi nociv) al intervenţiei guvernului în economie? Ultimele modificări ale taxei de poluare fac ca industria auto să beneficieze de resurse pe care, în absenţa coerciţiei, nu le-ar fi obţinut. Cumperi o maşină veche, plăteşti cât pentru una sau chiar două subvenţii acordate în programul „Rabla". Asta da... „afacere"!
Citeste mai departeÎn plină criză economică, politicieni şi economişti deopotrivă par a fi afectaţi de pierderea uzului raţiunii. Altfel cum s-ar putea explica susţinerea de politici menite să încurajeze creşterea cheltuielilor publice pentru păstrarea locurilor de muncă?! Despre eroarea acestor măsuri şi efectul negativ pe care îl vor genera pe termen lung.
Citeste mai departeÎn ultimele zile, politicieni, gazetari şi reprezentanţi ai societăţii civile sunt tot mai preocupaţi de identificarea acelei formule politice potrivită pentru a asigura o "bună guvernare". Despre mitul ascuns în spatele acestei sintagme.
Citeste mai departeCriza subprime, devenită la începutul anului o criză financiară internaţională, a sfârşit cu intrarea în recesiune a tuturor marilor economii ale lumii. Cum s-a ajuns aici şi de ce sectorul financiar s-a dovedit atât de vulnerabil? Lawrence White, într-un raport CATO Institute, oferă răspunsuri plecând de la analiza politicii monetare a Fed.
Citeste mai departeHomeschooling-ul sau educaţia la domiciliu, un exemplu de libertate de alegere în materie de educaţie, devine din ce în ce mai popular în SUA. Conform unui studiu recent al Hoover Institution, un grup din ce în ce mai mare şi mai eterogen de părinţi aleg, dintr-o varietate de motive, să îşi retragă copiii din şcolile publice şi să îî educe acasa.
Citeste mai departePerspectiva unui şoc asupra economiei româneşti datorat crizei economice mondiale îndeamnă la soluţii extreme. De exemplu, "Iniţiativa Dăianu" înseamnă - în esenţă - îngrădirea libertăţii individuale de a utiliza propriul capital, chiar şi în scopuri speculative.
Citeste mai departeSpania nu va reînnoi restricţiile impuse muncitorilor români şi bulgari. Noroc cu aceastǎ crizǎ economico-financiară mondială că se mai aplicǎ prevederile art. 48 din Tratatul de la Roma cu privire la libera circulaţie a forţei de muncă în spaţiul comunitar!
Citeste mai departeNoul premier al României, Emil Boc, cere un „răgaz" în problema majorării salariilor profesorilor pentru că s-ar putea să facă poc visteria statului. Sau poate se aşteaptă o creştere a productivităţii cadrelor didactice?!
Citeste mai departeO lecţie aplicată despre inflaţie şi necesitatea reîntoarcerii al ordinea monetară sănătoasă a etalonului aur. Guvernul din Zimbabwe încearcǎ disperat să combatǎ (?) hiperinflaţia de aproape 1000 de miliarde la sută prin introducerea bancnotei de... 10 miliarde de dolari! La aşa idei, aşa rezultate!
Citeste mai departeEducaţia este considerat unul dintre domeniile destinate "de drept" pentru intervenţia şi controlul guvernamental. Motivul invocat: incapacitatea soluţiilor private, de piaţă, de a se constitui într-un substituent pe măsură al finanţării etatiste a serviciilor educaţionale. Cât de simplu, însă, poate fi contrazisă această falsă ipoteză!
Citeste mai departe