Toate intrarile din anul 2010

Cum a ajuns un criminal comunist simbolul libertăţii în capitalism? - Radu Nechita semnalează cu mirare în revista Capital cum o importantă companie privată de pe piaţa românească, al cărui fondator se pare că a fugit în exil în tinereţe ca să scape de persecuţia regimului comunist autohton, imită cu inconştienţă mitologia publicitără creată în Occident în jurul lui Che Guevara, un mic Stalin latino-american.

În vremurile în care educaţia de stat devine tot mai greu de susţinut, soluţia poate apărea din sfera privată. Guvernanţii ar face bine să încurajeze iniţiativa privată în educaţie. Sistemul public de educaţie, sursă de avantaje a clientelei politizate sau pe cale de a fi politizată, va trebui astfel reformat sub impactul unor constrângeri reale, sănătoase, generate de piaţă.

Cercul vicios al politicilor keynesiste ca soluţie anticriză este pe cale să se închidă. În loc să diminueze cheltuielile publice şi să reducă fiscalitatea, guvernanţii procedează exact pe dos. În aceste condiţii acoperirea deficitului bugetar se poate face doar apelând la inflaţie. Deşi este dovedit eşecul unei asemenea soluţii, decidenţii de politică (ne)economică îşi asumă riscul. Pe spatele contribuabililor, evident.

După legea HADOPI, Nicolas Sarkozy, preşedintele neocolbertist al Franţei, îşi dovedeşte din nou ignoranţa în materie de gândire economică. Conform raportului Zelnik, întocmit de producătorul soţiei sale, Sarkozy propune taxarea motorului de căutare Google, pentru a subvenţiona astfel achiziţia online de muzică a tinerilor de la companiile muzicale ineficiente. Printre justificări - celebra "excepţie culturală" franceză!

Este statul indispensabil pentru prosperitatea societăţii? O regiune secesionistă din Coasta de Fildeş - Africa de Vest, în care taxele au fost abolite şi pacea este menţinută prin cooperarea voluntară a localnicilor, pune la îndoială această prezumţie comună. În momentul de faţă, este vorba de unul dintre puţine exemple de dezvoltare economică în Africa subsahariană, spre mirarea birocraţilor din organizaţiile internaţionale.

Deşi singurele monopoluri veritabile cu efect negativ durabil asupră bunăstării consumatorului sunt cele create de stat, prin intervenţii care limitează presiunea concurenţei, oficiul antitrust românesc s-a transformat într-o adevărată poliţie economică, prin crearea unui program de protecţie a martorilor, devenind astfel o instituţie şi mai tentantă pentru a fi capturată de grupuri cu conexiuni politice, în batălia cu rivalii economici.

Creşterea taxelor de orice fel trădează lipsa unor intenţii serioase de diminuare a cheltuielilor publice şi relansare a economiei. O dovedeşte din plin noua găselniţă a guvernanţilor noştri care s-au gândit să mai taxeze încă un „viciu” al românilor. Taxa pe fast-food va avea însă efecte opuse pentru sănătatea consumatorilor şi, mai ales, pentru cea a firmelor din domeniu.

Deşi politica monetară laxă a Fed, adoptată tocmai pentru a acomoda intervenţia guvernului şi companiilor ipotecare de stat pe piaţa imobiliară, constituie cauza fundamentală a crizei actuale, Ben Bernanke continuă să nege evidenţele - arată Judy Shelton în Wall Street Journal - dând încă o dată vina, cu ocazia unei conferinţe la American Economic Association, pe un fantomatic exces de economisire în Asia, care ar fi redus în mod independent dobânzile...

Michael Belongia, profesor de economie la Universitatea din Mississippi şi economist la filiala Fed din Saint Louis, explică modul netransparent, ba chiar conspirativ, în care conducerea băncii centrale ia deciziile capitale de politică  monetară, cum sunt eliminate vocile critice din interior şi care sunt defectele teoretice din metodele de lucru ale acesteia care au cauzat criza.

Curtea Constituţională a legitimat încă un abuz evident al statului, hotarând că prevederea introdusă recent în legislaţia electorală conform căreia la alegerile parţiale „pot participa numai partidele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care la alegerile generale au îndeplinit pragul electoral prevăzut de lege",  este constituţională.

Despre cât de defectuos a debutat restructurarea statului – aceea mult slăvită de preşedinte – am văzut cu toţii. Cum se împlineşte viziunea strategică a unui stat mai suplu, mai aproape de aşteptările poporului? Prin înfiinţarea unei noi Autorităţi Naţionale pentru Sport, pentru că şi sportul trebuie să ştie cui se subordonează.

Când e vorba de onorarea “obligaţiilor fiscale”, pentru (cei mai mulţi dintre) noi nu-i loc de tocmeală! Când vine vorba ca statul să-şi onoreze obligaţiile pentru furtul comunist numit “naţionalizare”, până în noiembrie anul trecut, s-au despăgubit mai puţin de 20% din totalul cererilor aprobate.

Societatea de Studii Istorice din România lansează petiţia pentru reducerea pensiilor foştilor securişti şi activişti comunişti. Câteva din statele est-europene post-comuniste au recurs, de asemenea, la sancţionarea celor responsabili de abuzurile comunismului prin reducerea pensiilor. Germania este cel mai cunoscut exemplu, iar Polonia, cel mai recent.

Cutremurul puternic care a lovit recent Haiti, provocând peste 100.000 de morţi conform unor estimări, a adus în actualitate cea mai săracă ţară din emisefera vestică, însă exploatarea suferită în trecut de pe urma guvernului francez este mai puţin cunoscută, deşi aceasta pare să fie cauza majoră a stării de precaritate în care se află populaţia haitiană astăzi.

Veşti proaste pentru cei care se aşteptau la o revenire prin ricoşeu a economiei româneşti! Traiectoria ascendentă pe care ar fi putut să ne-o imprime relansarea economiei UE pare un vis tot mai îndepărtat.

După o perioadă de încetinire a ritmului de creştere a statului şi de dezbateri privind reforme în direcţia pieţei libere, creşterea Leviathanului - arată The Economist - a redemarat în forţă : cheltuielile şi deficitele bugetare au scăpat de sub control, salariile din sectorul public sunt peste cele din sectorul privat, iar companiile de stat au ajuns să figureze în topul celor mai mari companii ale lumii.

Pretinsele măsuri anticriză emanate de diferitele guverne în intervalul iulie 2008-iulie 2009 au făcut o victimă sigură din libertatea economică. Cheltuielile guvernamentale în creştere şi intensificarea gradului de reglementare au adus regrese semnificative în clasamentul libertăţii economice întocmit de Heritage Foundation pentru anul 2010.

Cauza profundă a dezastrului umanitar din Haiti - arată Richard Ebeling - este sărăcia cronică ca urmare a secole de tiranie a unor guverne corupte şi brutale; în consecinţă, soluţia durabilă pentru reconstrucţie este instituirea unei economii libere, bazată pe ajutoare voluntare şi încurajarea iniţiativei private, care să evite neajunsurile politicilor socialiste, de promovare a dezvoltării de către organizaţii internaţionale şi guverne.

Ben Bernanke a prezentat strategia Federal Reserve de a preveni o inflaţie galopantă, dar în opinia lui Allan Meltzer aceasta nu va funcţiona deoarece echivalează cu a gândi economia fără preţuri. Daca Fed nu va reduce rezervele bancare în exces în perioada imediat următoare, inflaţia va urma mai devreme sau mai târziu.

O lecţie de bună practică pe continentul european... sau despre cum a reuşit Polonia ca în 2009 să fie singura ţară europeană care a evitat recesiunea! Prim-ministrul polonez consideră că valorile fundamentale ale libertăţii, proprietăţii private şi competiţiei - prin limitarea rolului statului, sunt ingredientele cheie ale unei Europe prospere.

Strategiile nerealiste ale dezvoltării economice prin creşterea stocului de capital educaţional au dus la supraeducare. Aceasta este consecinţa stimulentelor subvenţionării şi reglementării. Din acest motiv, sistemul educaţional şi piaţa muncii funcţionează pe direcţii paralele: birocraţia şcolară prosperă iar piaţa muncii „penalizează” absolvenţii şi angajatorii.

„Cine împarte parte-şi face”. Încă o dovadă în plus că măsurile de diminuare a efortului bugetar nu sunt decât praf în ochi. Faptul că dispar posturi în unele domenii nu înseamnă nimic dacă sumele alocate cresc. Ministerele vor cheltui în 2010 nu mai puţin de 1,7 mld. lei pentru prime de vacanţă şi alte sporuri.

Încă o declaraţie năucitoare a premierului Boc: Ieşirea din criză trebuie să ne găsească consolidaţi! Mai este cineva care să nu fie îngrijorat de lipsa logicii economice? Sau cineva mai crede că România aşteaptă cuminte, undeva la rând, să se deschidă uşa “creşterii economice” şi, până atunci, noi trebuie să ne consolidăm economia?

Jocul de-a proprietatea întreţinut timp de 20 de ani creează oportunităţi de câştig tot mai consistente. Mult-trâmbiţata soluţie Fondul Proprietatea începe să producă efecte benefice pentru cunoscători. Mai puţin pentru proprietarii autentici. Autentice sunt însă profiturile celor care au beneficiat de obscuritatea legislativă şi au acumulat tot mai multe acţiuni la FP.

Proprietarii de firme, membrii asociaţiilor familiale, persoanele autorizate, precum şi cele care reali­zează venituri exclusiv din drepturi de autor, convenţii civile sau contracte de cola­bo­rare vor fi obligate să plă­tească contribuţii de asigurări sociale (CAS) pentru a sustine pensiile "nesimţite" ale privilegiaţilor celui mai mare joc piramidal din istoria României.

Încă o măsură consecventă principiului “impozităm tot ce mişcă-n ţara asta, ca să mărim fondul nostru de premiere”! Ministerul de Finanţe anunţă cu mare fast redeschiderea sezonului de vânătoare la TVA pe persoana fizică... pentru venituri mai mari de 35.000 Euro. O fi vreo măsură secretă anti-criză?!

Să fie Grecia călcâiul lui Ahile al construcţiei europene? În condiţiile în care deficitul bugetar este de peste patru ori mai mare decât limita de 3% din PIB, în care datoria externă depăşeşte cu mult 60% şi în care rigiditatea la reforme manifestată de sectorul public este extrem de puternică, Grecia pare incapabilă să rezolve singură situaţia. Sunt dispuse CE şi BCE, ca prin ajutorul acordat Greciei, să deschidă porţile hazardului moral?

După ce statul român, prin împrumuturile sale, creşte rata dobânzii la puţinele credite ce mai pot fi accesate de sectorul privat, acesta se dovedeşte si cel mai mare cămătar din Europa, susţine Florin Rusu în Săptămâna Financiară. Motivul este acela că statul percepe o dobândă anuală de 35,6% pentru creditul fiscal la care apelează, de nevoie, firmele private.

De ce Grecia este în pragul unui colaps în timp ce ţările baltice şi Bulgaria, deşi păreau să conducă plutonul economiilor cel mai afectate de criză, pot spera la o relansare grabnică? Cauza - arată Steve Hanke - este, pe de o parte, mentalitatea socialistă adânc înrădăcinată şi politicile de aceeaşi natură ale guvernului grec, şi, pe de altă parte, menţinerea cursului de schimb fix cerut de regimul monetar currency board şi politicile fiscale austere ale guvernelor...

Pentru 2010, potrivit legii bugetului, statul şi-a propus să încaseze din amenzi suma de 373 milioane lei, adică peste 90 de milioane de euro. Numărul de controale trebuie să crească de la an la an, pentru a se ajunge, în 2013, la 26 de firme şi 44 de persoane fizice. Pentru a fi stimulaţi să scoată bani de la patroni, portăreii vor primi în continuare procente din amenzile aplicate, se mai arată în strategia lui Vlădescu.

Unul dintre cei mai mari capitalişti din întreaga lume începe să-şi investească averea în proiecte complet anti-capitaliste, care ar concura  probabil fără emoţii cu însăşi morbidele soluţii naziste. Bill Gates a anunţat că va dona 10 miliarde de dolari pentru punerea la punct a unor vaccinuri destinate ţărilor sărace, cu scopul de a stăvili creşterea demografică – una din marile ameninţări ale ordinii sociale şi ecologice, potrivit miliardarului de la...

Modelul fiscal care a adus Grecia în pragul dezastrului - cheltuieli uriaşe făcute pe datorie pentru salarii şi pensii, seamănă izbitor cu ce s-a întâmplat în România începând din 2007. Populismul politicienilor a fost esenţial în acest proces. În special în anii electorali, majorările de salarii şi pensii au dus la o explozie a îndatorării statului. Unul din trei angajaţi este bugetar, iar salariile din sectorul public sunt în medie...

Restituirea proprietăţilor confiscate abuziv de către comunişti prezintă încă dificultăţi în ciuda măsurilor surogat adoptate după 1990. Cele peste o mie de cazuri aflate în prezent pe rolul CEDO demonstrează ineficienţa soluţionării acestei probleme. Bâlbâielile autorităţilor române determină CEDO să impună acestora modificarea legislaţiei.

"Fiscalitatea în Romania e concepută şi pe hard, şi pe soft, în aşa fel încât să copleşească omul, cum altădată catedralele erau făcute monumental, pentru a copleşi credincioşii. Când am spus hard, înseamnă că structura ghişeului e astfel făcută. La orice fisc te duci, ghişeul este jos, încât trebuie să te apleci ca să vorbeşti cu funcţionara de acolo".

Care este preţul total al forţei de muncă în România şi de ce este importantă transparenţa fiscală în acestă privinţa? Radu Nechita scrie în Capital despre salariul complet şi nivelul ridicat al impozitării salariale.  

Un precedent incredibil creat în cazul unei familii de germani ar da şanse şi românilor să primească azil poli­tic în SUA. La fel ca statul german, acuzat de gravă încălcare a dreptu­rilor civile, autorităţile române interzic educaţia copiilor la domiciliu. Două măsuri esenţiale de reformă lipsesc din proiectul noii legi a educaţiei: legalizarea educaţiei la domiciliu (homeschooling) şi introducerea unui sistem de vou­chere, prin care statul lasă la latitudinea...

Care e cel mai incredibil şi nerealist preţ la care aţi estima un portal online? - Oricât v-aţi pune la încercare imaginaţia, cu siguranţă nu v-aţi gândit la fantastica sumă de 500 de milioane de euro! Aşa sunt cheltuiţi banii dumneavoastră!

Este larg împărtăşită  printre politicieni şi economiştii etatişti ideea că economia trebuie să funcţioneze, neapărat, şi în beneficiul bugetului statului. Din acest motiv, politicienii inventează şi aceiaşi economişti validează „ştiinţific” un întreg sistem birocratic orientat împotriva intereselor firmelor. În aceste coordonate, satisfacţia clienţilor devine monedă de schimb în interacţiunea forţată dintre firme şi aparatul...

Alan Greenspan a găsit vinovatul pentru criza financiară şi, cum era de aşteptat, acesta nu se află în curtea Fed-ului şi a băncilor. Responsabil pentru bubble-ul imobiliar pare a fi dezechilibrul dintre economii (mai mari) şi investiţii (mai mici) la nivel global, ceea ce a condus la reducerea ratei dobânzii nominale şi reale pe termen lung şi implicit la apariţia unui “classic euphoric bubble”.

Ţările europene candidate la intrarea în UEM par să nu mai fie atât dornice în adoptarea rapidă a monedei unice. Pe de altă parte, nevoite să facă faţă unei probleme delicate pe nume Grecia, nici ţările din interiorul zonei monetare nu sunt decise să accelereze acest proces.

Mult trâmbiţata restructu­rare sau reformare a sta­tu­lui, cum îi place pre­şedintelui să o popularizeze în discursurile televiza­te, este sublimă, dar lipseşte cu de­să­vârşire. Dovadă: pe primele două luni din 2010 veniturile bugetare au scăzut cu 3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce cheltuielile au crescut cu 5,8%.

“FMI a alimentat criza din Europa de Est, determinând statele să ceară ajutor!” este declaraţia viceguvernatorului Băncii Centrale a Cehiei, Mojmir Hampl. Acesta vorbeşte despre încercarea (aproape reuşită) a Fondului de a provoca bailout-ul întregii regiuni pe motivul că... nu prea mai avea “de lucru”. Ar trebui atunci să fim măguliţi de vizita recentă a şefului FMI în România?

Iniţial era vorba de o centură de siguranţă pentru vremurile grele care aveau să vină. Ulterior, împrumutul FMI a ajuns să fie crucial pentru plata salariilor şi a pensiilor, iar Romania este in prezent, cel mai mare datornic la FMI dupa valoarea sumelor datorate, înaintea Ungariei şi a Ucrainei, reiese din ultimul raport financiar al Fondului, publicat luni.

"Duhurile au ieşit din sticlă", scrie Melvyn Krauss în NRC Handelsblad referitor la acceptarea de către Germania a unui gigantic plan european de ajutor, la dobânzi subvenţionate, pentru guvernul grec amenintat în momentul de faţă cu intrarea în incapacitate de plată. De acum înainte, UE nu va mai fi la fel şi alte state membre nu vor ezita să profite de pe urma blufului german în viitor.

Curtea Constituţionlă a României a declarat neconstituţionale mai multe articole ale legii de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), eliminând practic publicitatea declaraţiilor de avere ale persoanelor care ocupă funcţii de stat şi controlul datelor cuprinse în acestea. Deşi decizia stârneşte surpriză şi indignare, ea nu face decât să demonstreze în chip perfect concluziile Şcolii Public Choice, şi anume că interesul public - atât de mult invocat...

Reprezentanţii Politiei Române ridică minori de pe stradă în vederea reţinerii, amprentării şi fotografierii pentru baza de date. Amprentarea se face doar pentru motivul de a “avea datele lui în baza de date”. Ce face poliţia seamănă foarte mult cu ce făceau italienii cu ţiganii români pe care îi găseau în Italia prin diverse locuri.

Încălzirea globală reprezintă fenomenul la modă printre politicieni şi ecologişti. Dacă eşti în opoziţie eşti catalogat drept inconştient sau, în cel mai bun caz ignorant. Iată un film documentar care demonstrează de ce trebuie să te opui acestei farse de proporţii. Plăsmuită de apetitul intervenţionist al statului şi întreţinută de frenezia ecologiştilor, „marea cacealma a încălzirii globale” are toate şansele să conducă la finalul apocaliptic pe care...

Şeful Executivului de la Sofia, Boiko Borisov, a criticat statul bulgar despre care a spus că s-a transformat într-un aparat uriaş de furat de la proprii săi cetăţeni. În opinia lui Borisov, oamenii s-au adaptat foarte bine la mecanismul de jaf creat după sfârşitul comunismului, în urmă cu 20 de ani. Spre deosebire de politicenii români, cei bulgari recunosc un adevăr binecunoscut, dar insuficient dezbătut.

Din ce în ce mai mulţi întreprinzători mici şi mijlocii veniţi din statele vestice se lovesc de birocraţia ineficientă, lipsită de transparenţă, lipsa de stabilitate în domeniul legislativ, lipsa unei coerenţe guvernamentale, infrastructura deficitară şi decid să-şi mute afacerile în alte ţări, se arată în „Swiss Investment Report”. Întrebaţi cum văd sistemul de taxe şi impozite al României, investitorii austrieci, germani şi elveţieni au spus...

"Actuala criză, precum şi cele de până acum, ridică tot mai serios întrebarea dacă nu cumva prezenţa băncilor centrale în inima sistemelor economice capitaliste reprezintă problema reală a funcţionării pieţei libere. Politica monetară, adesea creditată cu mult prea multe virtuţi, s-a dovedit insuficientă şi inadecvată rezolvărilor problemelor din economia reală": Cristian Păun, despre "Cum şi de ce au apărut băncile centrale?".

În ultimele săptămâni, zile, chiar ore, am asistat la o escaladare fascinantă a bail-out-ului pentru Grecia, de la câteva miliarde de euro la 45, apoi 60 şi în sfârşit 120 de miliarde. Pentru birocraţia europeană miza este uriaşă. Grecia nu avea cum să-şi refinanţeze datoria la costurile imense (randamentul obligaţiunilor a atins 26%!), de aceea directorul FMI, Dominique Strauss-Kahn, a mai spus că Grecia trebuie izolată de piaţa internaţională. Practic, dacă planul FMI...

Fundaţia Horia Rusu a prezentat, în cadrul unei conferinţe de presă, proiectul Comisia pentru o nouă Constituţie. Profesorii universitari Daniel Barbu, Corneliu – Liviu Popescu, Gheorghe Piperea şi Simina Tănăsescu au constituit, la iniţiativa Fundaţiei Horia Rusu, o comisie care îşi propune să pună bazele de principiu ale unei Constituţii coerente, care să fie garanţia unui regim democratic şi să evite riscul derapajelor de la democraţie, iar instituţiile statului să fie organizate...

"Criza economică aproape s-a terminat. Începe criza statelor": pronosticul  pe care ex-vicepreşedintele Comisiei Europene, Günther Verheugen, l-a făcut într-un interviu acordat "Financiarul”, la finele anului trecut, pare a se adeveri. Într-un moment în care nimeni nu anticipa colapsul Greciei, el spun­ea că după criza financiară urmează o criză pro­fundă a statelor europene, care va antrena economiile supraîn­da­torate, nerestructurate...

Criza afectează oamenii obişnuiţi într-o manieră similară indiferent de ţara din care provin. Pierderea locului de muncă înseamnă acelaşi lucru în România ca şi în Statele Unite. Datoriile sunt plătite tot mai greu iar falimentul pare "rezolvarea finală". Cu toate acestea, variantele pe care le-au ales doi oameni din cele două ţări sunt complet diferite. În timp ce americanul a ales piaţa ca soluţie, românul aşteaptă ca mila publică să îi...

Riscul de contagiune a crizei datoriei publice în rândul ţă­rilor PIIGGS nu a în­ro­şit doar liniile telefonice de la Bru­xel­les, ci a provocat un fior şi în rândul oficialilor de la Washing­ton şi Tokyo, cele mai îndatorate gu­verne extraeuropene. Cursul euro a cunoscut o nouă de­preciere, iar investitorii au început să-şi retragă plasamentele din Europa. Bogdan Enache, despre "reţeta haosului planificat": stat asistenţial...

Ce a cauzat criza economică actuală? În opinia lui Russel Roberts, la baza acesteia stau o serie de măsuri politice în domeniul imobiliar, monetar şi fiscal care au creat o structură de stimulente perverse, încurajând investiţii riscante şi îndatorarea excesivă.

Uniunea Europeană, FMI şi G 20 propun instituirea unei taxe bancare globale pentru a corecta excesele care au dus la criza actuală, însă Miles Saltiel, într-un nou studiu Adam Smith Institute, afirmă că propunerea punitivă a guvernelor pare mai degrabă o măsură populistă care nu oferă soluţii reale pentru problemele din sectorul financiar-bancar.

Sunt instrumentele financiare derivate lipsite cu totul de utilitate socială? Nicidecum! afirmă Tony Blankley. Inovaţia financiară creşte mobilitatea resurselor, consolidează competiţia, democratizează finanţele, diversifică riscul şi îmbunătăţeşte eficienţa activităţii economice. Dar însăşi noţiunea de "utilitate socială" cu care lucrează guvernul şi criticii capitalismului condamnă a priori activitatea financiară, la fel cum noţiunea de clasă condamna a priori burghezia...

Guvernul Boc pare sa prefere majorarea taxelor în loc să reducă cheltuielile după calendarul convenit cu FMI, scrie Elena Vijulie în România Liberă. Investiţiile publice anunţate de un guvern cu un deficit bugetar excesiv au rămas doar pe hârtie şi niciuna dintre reformele sectorului public anunţate anul trecut nu a fost adoptată până în prezent. În ciuda declaraţiilor bombastice, numărul birocraţilor şi al angajaţilor la stat a crescut cu 26.000 în...

Criza economică a explodat datoria publică a celor mai dezvoltate ţări ale lumii aflată oricum la un nivel ridicat înainte de turbulenţele economce actuale. Dat fiind preocesul de îmbătrânire a populaţiei din ţările industrializate, deficitul sistemului asistenţial administrat de guvern va creşte şi mai mult. În aceste condiţii, nivelul total al cheltuielilor guvernamentale a intrat pe o traiectorie nesustenabilă care nu poate fi corectată decât prin reduceri drastice...

După o serie de discuţii pe marginea taxei pe valoarea adaugată, în care executivul bulgar a avansat varianta majorării acesteia cu 2-4 puncte procentuale, premierul Boiko Borisov a anunţat miercuri că guvernul său nu va majora nicio taxă în acest an. "Obiectivul nostru este să tranformam Bulgaria în cel mai bun loc din Europa pentru a face afaceri", a continuat ministrul bulgar de Finanţe, Simeon Djankov.

Contrar speculaţiilor de la începutul săptămînii privind majorarea cotei unice de impozitare şi a taxei pe valoare adăugată, Traian Băsescu, preşedintele României, afirmă că ajustarea bugetară se va face prin reducerea cheltuielilor publice, diminuându-se salariile bugetarilor şi pensiile cu 25%, respectiv 20%, şi nu prin creşterea fiscalităţii.

Cauzele imediate ale crizei în care se află Grecia sunt explozia deficitului guvernamental şi creşterea extraordinară a datoriei publice, însă - arată Wall Street Journal - cauzele de durată ale crizei sunt ostilitatea faţă de capitalism şi dificultatea de a derula o afacere, după cum arată indicele Doing Business, în care statul elen se situează sub scorul Egiptului, Rwandei, Zambiei sau Kazahstanului.

Tăierea salariilor bugetare şi a pensiilor de stat, cât şi eforturile BNR de a reinfla preţul activelor la nivelul anterior crizei nu vor scoate economia din recesiune, arată Cătălin Rechea. Singura cale de revenire sustenabilă într-o lume în care guvernele sunt în pragul falimentului este extinderea drastică a reducerii de cheltuieli bugetare şi la aşa-zisele "investiţii" publice, eliminarea prin mecanismele pieţei a firmelor ineficiente şi...

Bancile naţionale din Sistemul European al Băncilor Centrale au început să monetizeze datoria guvernelor europene, în conformitate cu acordul încheiat între conducerea BCE şi miniştrii de finanţe din zona euro, provocând pe termen scurt noi creşteri artificiale pe pieţele financiare şi diminuând pe termen lung puterea de cumpărare a euro cu scopul de a împiedica falimentul Greciei şi altor state membre ale uniunii monetare.

Criza datoriei publice izbucnită în zona euro după dezvăluirea unei ample fraude statistice a guvernului grec, urmată de salvări ad-hoc de la faliment a acestuia şi a altor guverne, impune o reconstruire a Uniunii Monetare Europene - arată economistul german Hans-Werner Sinn - astfel încât disciplina fiscală să fie consolidată şi hazardul moral la nivel guvernamental să fie prevenit înainte de a atinge o situaţie critică ca în momentul de faţă.

Planul de 750 de miliarde de euro adoptat de autorităţile europene pentru a salva de la faliment statele sudice şi achiziţiile directe de active pe piaţă ale BCE nu fac decât să crească hazardul moral guvernamental în zona euro, arată Wall Street Journal, şi să amâne o criză mult mai amplă, dar inevitabilă.

Prin decizia disperată de a tăia nediferenţiat în salariile bugetare, Traian Băsescu şi Emil Boc nu fac decât să disperseze costurile ajustării bugetare asupra unei categorii mai mari de angajaţi la stat - arată Elena  Vijelie - ca urmare a eşecul guvernului în ultimile 18 luni de a se angaja la reducerea permanentă a unei părţi din personalul bugetar disproporţionat şi de a antama alte reforme structurale ale sectorului public.

Decizia guvernelor europene de a combate criza datoriei publice îndatorându-se şi mai mult sau tipărind bani nu este decât încă un cui bătut în sicriul monedei euro, afirmă investitorul internaţional Jim Rogers, care s-a declarat uluit de strategia oficialilor de la Bruxelles.

Aparatul bugetar este supradimensionat cu aproximativ 500.000 de oameni, nu doar 100.000 - 200.000 de angajaţi cum se vorbeşte în prezent, a declarat joi Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, în cadrul unei întâlniri cu doctoranzii de la Academia de Studii Economice.

Deşi se descrie ca o instituţie independentă, BNR pune umărul la achitarea deficitului bugetar al guvernului, creând premisele unei devalorizări a leului printr-o nouă reducere a ratei dobânzii de politică monetară la un nivel istoric, de 6,25%, în condiţiile în care obiectivul ei principal este oficial stabilitatea preţurilor iar România are cea mai ridicată rată a inflaţiei din UE.

Până în data de 28 mai a acestui an, când cade Ziua Libertăţii Fiscale, românii vor munci pentru stat, în total 147 de zile de muncă forţată pentru a alimenta veniturile birocraţilor şi risipa publică. Dar calculul poverii fiscale formale - arată Radu Nechita - subestimează sistematic, indiferent de metodologia utilizată, costul statului, deoarece nu ia în calcul barierele informale, piedicile administrative sau incertitudinea politică.

Guvernul federal american nu poate obţine venituri fiscale mai mari de 20% din PIB, conform aşa-numitei "legi a lui Hauser", care descrie relaţia dintre veniturile fiscale şi creşterea economiei americane din ultimii 60 de ani, arată David Ranson în Wall Street Journal; ca urmare, problemele puse de finanţarea datoriei publice şi a programelor sociale neincluse în bilanţul bugetar riscă să degenereze într-o nouă "tragedie greacă".

"La ce mai folosesc băncile centrale care şi-au pierdut autocontrolul?" se întreabă Cătălin Rechea în Bursa, după ce BCE a început să monetizeze datoria publică a celor mai îndatorate guverne europene în ciuda opozitiei guvernatorului Bundesbank şi a populaţiei germane, care se teme de o nouă hiperinflaţie ca cea din anii 1920.

Guvernul pregăteşte lupta împotriva evaziunii cu măsuri menite să încurajeze contrabanda cu ţigări. Creşterea accizei la ţigarete este noua găselniţă pentru combaterea evaziunii. Deşi, prin banere şi campanii de mobilizare a populaţiei, guvernul militează împotriva contrabandei cu ţigări, prin acţiunile pe care le promovează o încurajează. Nu de alta, dar să simtă şi populaţia că luptă cu un fenomen puternic, stimulat pe măsură de politica anti-criză.

Guvernul vrea să adopte "modelul Argentina" de soluţionare a problemelor fiscale, naţionalizând parţial practic pensiile private. Conform ministrului de finanţe Sebastian Vlădescu, contribuţiile la fondurile private de pensii ar putea fi reduse de la 2,5% la 0,5% din salariul brut pentru a achita, fie şi doar pentru două săptămâni, pensiile din sistemul falimentar de stat.

Care este problema fundamentală a euro? Simeon Djankov, ministrul de finanţe al Bulgariei, pune degetul pe rană arătând lipsa de competitivitate a Uniunii Europene şi lipsa de apetit pentru reforme structurale profunde şi radicale, în timp ce Steve Hanke, arhitectul currency board-urilor din Europa de Est, schiţează situaţia dezastroasă a economiei greceşti şi reformele rapide şi drastice care ar putea redresa Grecia.

"Sistemul public de pensii e un uriaş Caritas sau o schemă Ponzi. Una la care sunt obligat să particip de către un administrator care pretinde că se pricepe mai bine decât escrocii să aducă forţat noi participanţi în „roată“ pentru a-mi da bani la bătrâ­neţe. În realitate, e la fel de neputin­cios să evite colapsul, pentru că schema poartă în ea germe­nii falimentului", scrie Oana Osman despre "Caritasul pensiilor publice".

Contrar afirmaţiilor apocaliptice ale lui Joseph Stiglitz, reducerea cheltuielilor publice - devenită inevitabilă ca urmare a inflamării datoriei publice şi a riscurilor inflaţioniste - nu va provoca o nouă recesiune, arată Jason E. Taylor şi Richard K. Vedder, dimpotrivă, reducerea drastică a sectorului public ar putea, chiar stimula o redresare rapidă aşa cum s-a întâmplat la finalul celui de-al Doilea Război Mondial.

Devenit brusc “lup moralist” în privinţa politicilor economice adoptate în perioada 2004-2008, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a identificat curând cauza crizei imobiliare din România. Nu aţi ghicit. Extinderea creditului şi întreţinerea unui optimism nejustificat privind afacerile cu imobiliare nu au fost cauze ale crizei. Neimpozitarea terenurilor, în schimb, le-a expus speculaţiilor imobiliare, le-a făcut atractive pentru piaţa imobiliară.

Una dintre măsurile “anti-criză” aberante pe care guvernul este gata să îşi asume răspunderea se referă la reintroducerea impozitului de 16% pe dobânzile la depozitele bancare (în lei şi în valută). Dacă luăm în considerare inflaţia şi rata reală a dobânzii, rezultă că, prin această măsură, economisirea ajunge să fie printre cele mai fiscalizate operaţiuni din economia românească: Cristian Păun, despre "Jaful instituit de...

Zona euro a eşuat, arată peşedintele ceh Vaclav Klaus, într-un editorial apărut în Wall Street Journal; contrar previziunilor birocraţiei de la Bruxelles, moneda unică europeană nu a dus la convergenţa ratelor de creştere economică şi nici măcar la convergenţa ratelor de inflaţie, iar performanţa economică a regiunii s-a deteriorat progresiv în comparaţie cu celelalte economii dezvoltate.

"Viaţă şi destin e mai mult decît un roman disident", scrie Cristian Teodorescu în Academia Caţavencu, "e mai mult şi decît un Război şi pace al secolului 20...e o mărturie unică despre cele mai de neiertat şi de neuitat crime ale nazismului şi comunismului, pe care Vasili Grossman le pune pentru prima oară în oglindă, într-o carte despre asediul Stalingradului, despre lagărele de concentrare germane şi ruseşti şi despre imperiul din spatele frontului...

Arthur Laffer despre efectul majorării taxelor în SUA începând cu anul viitor : producţia industrială şi veniturile au crescut anticipat în 2010, creând aparenţa unei redresări a economiei, dar vor intra în cădere anul viitor, ca urmare a scăderii stimulentelor de a munci şi investi.

Anthony Evans, de la ESCP Europe, a propus un plan de "reformă monetară în două luni, două săptămâni şi doua zile". Numeroși economiști, inclusiv laureați ai premiului Nobel, au insistat pe importanța reformei monetare, demonstrând slăbiciunile instituțiilor existente – fie că vorbim de moneda de hârtie emisă în regim de monopol de către stat, fie că ne referim la activitatea bancară cu rezerve fracționare.

La iniţiativa ministrului de finanţe Simeon Djankov, guvernul bulgar a aprobat o nouă  şi interesantă schemă de salarizare pentru angajaţii din sectorul public, astfel încât să stimuleze eficienţa individuală în activitatea pe care o derulează : plata a 25% din salariu va fi condiţitionată de îndeplinirea unor criterii de performanţă.

Diferenţele de dezvoltare între SUA şi cele mai prospere state vestice ale UE sunt extrem de mari şi continuă să se adâncească, arată Fredrik Bergström şi Robert Gidehag într-un nou raport pentru Institutul Timbro, Suedia; venitul pe cap de locuitor în aproape orice stat american este mai mare decât media europeană ; în aceste condiţii, reforme structurale profunde şi o schimbare de paradigmă în materie de servicii asistenţiale în Europa reprezintă...

Guvernatorul BNR a identificat de curând cauza crizei imobiliare din România. Neimpozitarea terenurilor le-a expus speculaţiilor imobiliare, le-a făcut atractive pentru piaţa imobiliară. Desigur, nu vă aşteptaţi la o asemenea asociere între impozite şi criza imobiliară. Guvernatorul nu pomeneşte nimic despre extinderea creditului şi întreţinerea unui optimism nejustificat privind afacerile cu imobiliare. În schimb, se grăbeşte să toarne gaz peste focul mocnit al creşterii...

Unul dintre principiile complet ignorate în ultima vreme, a se vedea campania împotriva contrabandei, este importanţa stimulentelor pentru acţiunea umană. Se constată în ultima perioadă migraţia tot mai multor firme către „paradisuri fiscale”. Care ar putea fi explicaţia, alta decât aceea care vizează lăcomia întreprinzătorilor care nu vor să „împartă” profitul cu semenii lor via bugetul statului? Impozitul forfetar, incertitudinea care afectează...

"Problema este că aproape toate partidele politice au fost implicate fie în deciziile politice care au dus la creşterea deficitului bugetar, fie în deciziile de a împrumuta bani în condiţii foarte clar stabilite. Toate partidele au ştiut foarte bine care vor fi consecinţele deciziei lor. Odată ce li s-a spus că trebuie menţinut deficitul sub un anumit procent din PIB, singurele soluţii erau fie tăierea unor cheltuieli, fie creşterea taxelor. Creşterea impozitelor nu este o soluţie...

NBER a publicat recent capitolul “The optimal rate of inflation” din Handbook of Monetary Economics, editată de Benjamin M. Friedman și Michael Woodford, în curs de apariție la Elsevier/North-Holland. Însă, ca şi impozitarea,  inflația este o problemă exclusiv politică. Dacă guvernul este curios care este rata optimă a inflației, atunci doar un economist-marionetă poate răspunde: “Depinde, cât vreți să fie? Dacă nu vă convine principiul stabilității prețurilor,...

Extinderea deficitelor bugetare şi lipsa competitivităţii sunt provocările majore cărora vor trebui să le răspundă pe măsură statele membre UE. În aceste condiţii, gestionarea economică unică este soluţia tot mai des invocată de oficialii UE. Rămâne de văzut cât de viabilă va fi această alternativă date fiind interesele diferite şi multiple pe care ar trebui să le armonizeze. Mai mult, centralizarea guvernării, în ciuda unor posibile efecte benefice asupra controlului deficitelor...

Decizia de a împrumuta Grecia este una eronată. Astfel, consideră Marc Faber, a fost amânat deznodământul inevitabil. De fapt, ar fi trebuit ca autorităţile monetare europene şi FMI să lase statul elen să intre în incapacitate de plată.  Constrângerile care ar fi decurs din colapsul bugetar ar fi putut conduce la reformarea sistemului.  Sub aparenta salvare de la dezastru se ascund, de fapt, metehne păguboase care ies ulterior la suprafaţă sub forma exacerbării...

Odată cu respingerea "măsurilor" de relansare economică, guvernul pregăteşte pachetul alternativ. Creşterea taxelor este soluţia apărută în actualitate deşi era aşteptată mai târziu. Guvernul "relansează" economia din lac în puţ. Creşterea fiscalităţii nu rezolvă problema deficitului. Din contră, o adânceşte. Sistemul fiscal actual, stufos şi destul de aspru, generează încasări mici la buget. Aceasta înseamnă că nu cota unică...

Reglementările fiscale sunt periculoase prin nivelul impozitării pe care o stabilesc dar şi prin ambiguitatea pe care o generează. Cu cât modificările regimului fiscal sunt mai dese, cu atât cresc eforturile contribuabililor de a se adapta. De multe ori, poate, nu este vorba de o atitudine "antistat" manifestată prin neplata impozitelor, ci de reacţia contribuabililor la constrângerile impuse. Acestea pot fi resimţite mai puternic datorită hăţişului...

"Bogăţia nu se face prin decrete. De 200 de ani cităm din cartea lui Adam Smith despre bogăţia naţiunilor şi, probabil, nici acum nu o înţelegem. Bogăţia se face prin muncă, printr-un efort major al colectivităţii umane. Banii adevăraţi nu pică din cer, nici nu apar din tiparniţă aşa cum cred unii. Realitatea este cinică şi într-un fel sau altul societatea românească trebuie s-o accepte. Realitatea nu mai poate fi ignorată. Ea poate fi ignorată până când se...

Recentele măsuri în domeniul fiscalităţii, adoptate sau preconizate, riscă să conducă economia spre dezastru. Majorarea TVA alăturată deciziei ministrului finanţelor de a introduce impozitarea progresivă, constituie şocul necesar declanşării efectului de domino ce se va finaliza cu exacerbarea şomajului. Pentru ca rezultatul să fie garantat se are în vedere creşterea salariului minim pentru a mări volumul contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale. Aceste măsuri vor...

Marian Sârbu, fost lider sindical și apoi ministru al... muncii, propune înlocuirea reducerii salariilor fiecărui angajat din sectorul bugetar cu diminuarea fondului de salarii în instituţiile bugetare. Dar propunerea dumnealui, va avea ca efect sigur păstrarea salariilor mari ale clientelei politice care ocupă posturile de conducere, prin diminuarea drastică a salariilor bugetarilor neînregimentați politic sau chiar trimiterea acestora în șomaj. Moralitatea sindicalistă este imbatabilă:...

Propaganda de stat susține că serviciile medicale sînt gratuite. În realitate, sîntem forțați să contribuim la cel mai scump, ineficient și abuziv sistem de asigurari de sănătate - cele de stat. Contribuţiile plătite la asigurările de sănătate de stat pentru un salariu net de numai 2.500 de lei sînt mai mari decît preţul celor mai scumpe poliţe private, chiar şi din străinătate. Cu o sumă mai mică decît cea plătită la stat am putea cumpăra unele din cele mai...

În urmă cu mai bine de un an, atunci când se punea problema împrumuturilor externe, prea puţini economişti se gândeau la momentul rambursării acestora. Ameţiţi de mirajul avantajelor pe termen scurt ale creditării externe, aceştia visau la redresarea economiei româneşti. Soluţia: cheltuielile publice, fondurile europene şi ideile strategilor guvernamentali, toate fondate pe stabilitatea asigurată de "ancora" finanţării externe. Problema este...

Cât va fi şomajul în 2010, domnilor de la Comisia de Prognoză (CNP)? Cât aţi vrea să fie, domnule ministru de finanţe? Dar PIB? Păi, dumneavoastră cât v-ar conveni, ca să vă iasă bugetul? Cam aşa arată, mai nou, aritmetica guvernamentală în democraţie, arată Oana Osman în revista Capital. Logica e una exersată, doar nu ne vom fi lecuit de reflexele aritmetice ale planurilor cincinale din era socialistă. Care ar fi diferenţa, totuşi?! Că doar "2+2...

"Senatul se reuneşte în sesiune extraordinară, având pe ordinea de zi şi o Ordonanţă care, în pofida declaraţiilor politice, restrânge autonomia locală. Efortul de descentralizare a fost mereu frânat şi astăzi se găseşte la jumătatea drumului, acolo unde este mai rău. Primăriile şi consiliile judeţene nu au nici deplina libertate şi nici deplina responsabilitate în alcătuirea bugetelor proprii, iar efectul asupra serviciilor publice este catastrofal" afirmă...

Vineri, ora 11, in fata Ministerului de Finante se va organiza un protest al platitorilor de taxe impotriva modului in care sint preluate declaratiile. Dar aceasta nu reprezinta decit un protest asupra modului in care se manifesta un abuz, nicidecum asupra abuzului in sine. Asigurarile sociale obligatorii pe care un cetatean este obligat sa le cumpere impotriva vointei sale reprezinta un abuz evident. Adevaratul protest ar trebui sa fie indreptat impotriva caracterului obligatoriu al asigurarilor sociale!

Reglementările fiscale stupide generate în laboratoarele luptătorilor contra evaziunii, contrabandei şi a altor acţiuni "subversive" la adresa bugetului statului, au transformat persoana fizică autorizată (PFA) în persoană fizică birocratizată (PFB). Pentru luptătorii destoinici împotriva evaziunii, această mutaţie este echivalentul unei simple schimbări între litere vecine ale alfabetului. Pentru PFA schimbarea este echivalentă cu a petrece tot mai mult în prezenţa...

Se pare ca abuzul fiscal indreptat impotriva PFA , a reusit sa trezeasca jurnalistii romani din betia socialista. Presedintele Clubului Roman de Presa (CRP), Indra Crasnea a declarat: "Autorităţile încearcă să potolească foamea bugetară apelând la cea mai primitivă metodă: jumuleala. Statul ne jumuleşte zicându-ne că ne protejează." Sa speram ca aceasta desteptare a jurnalistilor nu se va limita strict la perioada in care le sint amenintate propriile venituri!

Un grup de cetateni romani sunt pe cale sa infiinteze, dupa modelul consacrat in Suedia, Germania si alte state europene, un "Partid al Piratilor". Obiectivul acestuia este sa lupte impotriva impunerii asa-numitelor drepturi de proprietate intelectuala care impiedica diseminarea informatiei in format electornic, sa combata violarea datelor personale ale utilizatorilor si sa vegheze la conservarea libertatii Internetului.

Curtea Constitutionala a Romaniei a invalidat, la sesizarea coalitiei PSD+PC, legea lustratiei, care prevedea retragerea dreptului politic de a fi ales in functii publice pentru o seama de oficiali din regimul comunist. Asa cum arata Adrian Cioflanca in Revista 22, argumentele CC in aceasta speta sunt selective, neconvingatoare si contrare procesului de asanare morala a societatii romanesti. Conform doctrinei constitutionale clasic-liberale, asa-numitele drepturi politice nu sunt drepturi individuale inviolabile, ci...

Forumul Economic Mondial a publicat raportul competitivităţii economiilor naţionale, din care reiese că economia României a pierdut trei poziţii ajungînd pe un neonorabil loc 67, fiind întrecută de ţări precum Vietnam şi Azerbaidjan. Domeniile prezentate ca deficitare sînt birocraţia, impozitarea, infrastructura, corupţia şi piaţa muncii.

În timp ce Cuba este încă percepută ca un model al revoluţiei proletare de cîtiva lideri infantili ai unui partid din România, preşedintele acestei ţări, Fidel Castro, a recunoscut de curînd că modelul socialist cubanez a fost un eşec şi a lansat un program de reformă prin desfiinţarea a 500.000 de posturi bugetare, permiţind în acelaşi timp crearea mai multor locuri de muncă în sectorul privat.

Încă de pe vremea când specialiştii au devenit preocupaţi mai mult de problemele sociale şi deloc de cele economice autentice, o dilemă profundă le bântuie minţile: care este ponderea ajutorului social sau a salariului minim în venitul obţinut din muncă. Temă profundă, de vreme ce o troică se adună constant pentru a o dezbate, chestiunea în cauză este de fapt o falsă problemă. Întrebarea corectă ar fi: trebuie să mai existe aceste modalităţi prin care este descurajată...

Într-un interviu acordat ediţiei de Cluj a ziarului Adevărul cu ocazia unei conferinţe în oraşul transilvan, Tom G. Palmer, cercetător la CATO Institute şi Atlas Foundation, îndeamnă guvernul român să nu imite în materie de politici anticriză guvernul american, care continuă planurilor keynesiste de "stimulare" fiscală a economiei, ci să ia ca exemplul guvernului german, care a trecut la măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi de creştere...

“Îmi pare rău să vă dezamăgesc, dar modelul francez este unul ce nu trebuie urmat”, îşi începe prezentarea Bogdan Călinescu, directorul Institutului de Studii Economice şi Fiscale din Paris (IREF), un think-thank francez ce se ocupă cu investigarea politicilor fiscale şi economice, aratind in continuare ca "Ţările care au aplicat o disciplină fiscală strictă şi au ţinut impozitele jos au avut mai puţin de suferit de pe urma recesiunii".

Cu ocazia unei vizite la Facultatea de Economie şi Afaceri a Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, reputatul economist francez Pascal Salin a acordat un interviu revistei Timpul în care vorbeşte despre convingerile sale metodologice; despre importanţa ideilor liberale în contextul creat de recesiunea din prezent şi de creşterea alarmantă a cheltuielilor guvernamentale; despre la gauche et la droite caviar şi despre ostilitatea faţă de şi lipsa de înţelegere a liberalismului...

Birocraţia din România are ca termen de comparaţie doar Franţa în Europa, notează Evenimentul Zilei, însă situaţia de la noi lasă şi mai mult de dorit. O persoană autoangajată (PFA, în limbajul birocratic românesc) ar avea nevoie de un GPS pentru a ajunge la toate ghişeele care eliberează autorizaţii şi colectează impozite, în timp ce obţinerea unui permis pentru a construi un balcon durează cel puţin şase luni.

Iată o lecţie de economie pe care guvernanţii actuali ar putea să o înveţe foarte uşor pentru că nu trebuie să citească vreo carte ci trebuie doar să se uite la ştiri. Este vorba despre motivaţiile care îi fac pe întreprinzători să iniţieze afaceri. Pentru guvernanţii noştri, agramaţi notorii în ale economiei, afacerile există doar pentru ca bugetul statului să fie alimentat prin taxe şi impozite, la fel ca şi conturile grupurilor clientelare. De aceea trebuie impozitate...

Conform studiului Paying Taxes 2010 realizat de PWC , în România firmele sînt obligate să colecteze și să vireze statului cele mai multe impozite din U.E., numărul acestora fiind de 113. Prin comparație, Suedia percepe doar două impozite. Diferența dintre cele două țări se reflectă și în peformanța economică, dacă Suedia este una dintre țările care nu este afectată de criză, România pare a face parte din categoria țărilor cele mai afectate.

Facultatea de Sociologie a Universităţii Bucureşti, Centrul de Cercetare şi Inovaţie în Servicii Sociale, Hungarian Civil Liberty Union (HCLU) şi Law Enforcement Against Prohibition (LEAP) vă invită, joi 7 octombrie, la conferinţa Why Legalize? ţinută de Jack Cole, ofiţer de poliţie specializat în narcotice în cadrul poliţiei din New Jersey, Boston şi New York, în care acesta va expune avantajele legalizării consumului de droguri.

Krugman spune că teoria keynesiană a fost validată empiric în ultimii 2 ani: Bernanke a tipărit en gros dar inflația nu a crescut. Ce ne tot repetă keynesienii prin “capcana lichidității”. Total greșit. Realitatea nu validează teoria keynesiană, ci mai degrabă invalidează teoria monetaristă a inflației! Între creșterea masei monetare și IPC nu este o legătură mecanică. Dar bineînțeles că masa monetară se duce în prețuri, că doar în altă parte nu...

Deşi criza economică izbucnită în 2008 a readus în prim-planul deciziei politice reţetele keynesiste de combatere a recesiunii prin masive cheltuieli publice, ineficienţa acestora a ridicat semne de întrebare printre experţi, a redeschis dezbateri teoretice considerate închise după Marea Depresie şi a generat, contrar aşteptărilor, o puternică mişcare populară în favoarea pieţei libere. Conform revistei The Atlantic, creierul acestei mişcari este Ron Paul, un congresman...

"Trebuie sa o spunem. Salvarea minerilor din Chile este o victorie extraordinara a capitalismului pietei libere". Aceasta atitudine - profit = dinamica inovatiilor - a fost prezenta peste tot in mina din Chile. Salvarea minerilor este un moment senzational pentru Chile... Dar ma gandesc la acea echipa de 74 de persoane din Berlin (Pennsylvania), al carui burghiu a deschis pamantul pentru a-i elibera pe mineri. Exista zeci de mii de povesti ca asta in SUA, mari cat Google si mici ca Center Rock. Sunt bucuros...

Revine în forţă obsesia evaziunii fiscale via contrabanda cu ţigări. În cazul guvernanţilor, atitudinea este de înţeles din cauza insuficienţei banilor pe care trebuie să îi redistribuie după bunul plac. Frapează analfabetismul în ale economiei, ascuns sub masca diplomaţiei, de care dau dovadă reprezentanţii unora dintre cele mai importante firme din domeniul tutunului. Nu poate fi trecută cu vederea nepăsarea pe care atât guvernanţii cât şi conducătorii firmelor...

Oana Osman scrie în Capital despre conferinţele ţinute de Jesus Huerta de Soto în Bucureşti şi Iaşi: în opinia economistului spaniol criza a fost generată de expansiunea creditului, care a declaşat un cumul de investiţii eronate, iar recesiunea care urmează acestei perioade de avânt ia în mod necesar forma unei corecţii în care sunt lichidate aceste investiţii eronate. Soluţia pentru evitarea crizelor economice în viitor propusă de Jesus Huerta de Soto...

Guvernanţii certaţi cu logica economică lovesc din nou. De data aceasta au o problemă cu sistemul de colectare a taxelor şi impozitelor. Pentru că este ineficient, propun externalizarea serviciilor de colectare către firme private. Scopul: creşterea veniturilor la bugetul de stat. Finalitatea: înlocuirea monopolului public al colectării taxelor cu cel privat. Sistemul propus de preşedinte nu va rezolva problemele Fiscului, ba din contră. Coerciţia, corupţia, extinderea gradului de reglementare vor...

Unul din principiile economiei formulate de profesorul G. Mankiw, susţine că, pe termen scurt, societatea are de ales între inflaţie şi şomaj. Falsitatea acestui principiu este dublă: 1) nu există "schimb" avantajos în urma alegerii între inflaţie şi şomaj 2) nu societatea alege "schimbul". Ultima decizie a Fed confirmă veridicitatea celui de-al doilea motiv al falsităţii. Banca centrală americană urmează să achiţioneze obligaţiuni de stat în...

Sesizez o anume recurenţă de idei - scrie Octavian-Dragomir Jora - în cazul multor pledoarii private dedicate reînsufleţirii „mediului de afaceri”. Mai toate încearcă să găsească un rost partenerial, dacă nu chiar tutelar, autorităţii publice. Pe aceasta din urmă, par că o cointeresează apostolând ideea că un mediu de business mai productiv va aduce mai multe venituri la bugetul de stat şi, ocupând mai multă suflare muncitoare, va aduce mai multe parale...

Intr-un interviu acordat Suplimentului Revistei 22, Horia Roman Patapievici vorbeste despre evolutia ideilor politice din antichitate si pana astazi,  despre ideologii si despre anticomunism, despre mizele ideologice ale conflitului de pe scena politica romaneasca din prezent si despre una dintre marile idei ratate de Romania post-comunista : ideea statului minimal.

Puternic îndatorată şi la marginea prăpastiei la finalul anilor '80, Irlanda a devenit, extrem de brusc, "tigrul celtic" al anilor '90 şi 2000, timp în care înregistra creşteri economice de peste 5-6%. Ulterior, odată cu declanşarea crizei economice mondiale din ultimii ani, ţara a intrat într-o puternică recesiune, declinul resimţindu-se încă din 2008. În urmă cu doi ani, problemele Irlandei erau abia la început, iar guvernul a decis reducerea...

Pe lînga Garda Financiara şi Poliţia Economica, statul român s-a gîndit ca ar fi bine sa existe si o Politie Fiscala! Începînd cu 1 ianuarie 2011, orice persoana fizica "cu un nivel de trai mult peste veniturile pe care le declara" va fi controlata de Fisc, a declarat pentru Gândul presedintele ANAF, Sorin Blejnar. O directie speciala din ANAF, care va fi înfiintata pîna la sfîrsitul acestui an, va controla fiecare cheltuiala, fiecare achizitie si vor...

Cota unică, aşa cum a fost introdusă în România, este departe de se ridica la înălţimea recomandărilor teoretice, povara fiscală rămâne o problemă ca urmare a nivelului ridicat al contribuţiilor sociale (CAS), simplificarea regimului fiscal s-a dovedit o iluzie, iar instabilitatea fiscală rămâne regula mai degrabă decât excepţia, notează Radu Nechita într-o analiză realizată pentru Institut de recherches économques et fiscales (IREF) din Aix-en-Provence, în...

"Avem de-a face cu o prea mare datorie privată în cazul Irlandei", declara vineri economistul american Nouriel Roubini, într-un inverviu acordat postului de televiziune CNBC. Dar problema cu această criză este următoarea: "Am decis să transferăm statului prierderile sistemului bancar. Acum avem de-a face cu o creştere uriaşă a datoriei publice - de la 7% la 100% din PIB. În curând aceasta va ajunge la 120%", este de părere cel supranumit "Doctor Doom" pentru...

Prin intermediul produselor financiare sunt tranzactionare la nivel mondial 2.088 tone de aur, cantitate echivalenta cu productia pe noua ani din Statele Unite. Un raport al Goldman Sachs estimeaza ca plasamentele in metalele pretioase vor aduce anul viitor cele mai mari profituri. Achizitiile de aur arata ca investitorii cumpara active tangibile in conditiile in care guvernele si bancile centrale, in frunte cu Rezerva Federala a SUA, introduc pe piata financiara lichiditati de peste 2.000 de miliarde de dolari. Pretul...

Printre privilegiatii crizei se afla functionarii si oficialii UE, singurii cetateni europeni care, indiferent de evolutia economiei, consuma la fel de mult din contributiile statelor membre la bugetul comunitar. A existat, ce-i drept, o initiativa de diminuare a cresterii salariilor oficialilor europeni, in 2010, de la 3,75% la 1,85%, dar propunerea a fost primita cu ostilitate de aparatul birocratic din institutiile comunitare si contestata la Curtea Europeana de Justitie. Motivul invocat? Salariile functionarilor...

Criza economică internaţională din prezent a revelat slăbiciunile curentelor dominante de teorie economică din ultima jumătate de secol, scrie Rachir Sharma în Newsweek. Deficitele bugetare ridicate şi creşterea lor accelerată suspendă reţetele fiscale intervenţioniste keynesiste, în timp ce eşecul Federal Reserve şi a altor bănci centrale de a relansa economia prin stimuli monetari pune la îndoială eficacitatea prescrierilor monetariste. Diminuarea prestigiului lui John Maynard Keynes...

Fondatorul Wikileaks, portalul care a făcut publice cel mai mare număr de documente guvernamentale secretizate din istorie, Julian Assange, explică într-un interviu acordat Forbes.com motivele din spatele demersului său: minciuna este arma secretă a guvernelor, a armatelor şi a clientelei guvernamentale din sectorul privat prin care se sustrag legii şi responsabilităţii în faţa publicului, iar o societate liberă, ca şi o piaţă liberă, nu pot exista fără transparenţă şi informaţie li...

Starea economiei este afectată de incertitudinea fiscală, scrie Radu Nechita în Capital, cauzată de proiectele incoerente şi ilegale, din punct de vedere al termenelor de aplicare prevăzute de Codul Fiscal în vigoare, referitoare la introducerea unui impozit pe avere, la reducerea cotei unice şi reintroducerea impozitului pe cifra de afaceri. Acest haos legislativ se îmbină cu lecţii false de morală privind impozitarea averilor corupte, care nu arată decât falimentul justiţiei româneşti...

Remarc, scrie Bogdan Glăvan, că nostalgia liberalismului a ajuns pe cea mai înaltă culme la BNR. Comentând disputa de genul liberalism-etatism, Mugur Isărescu s-a referit recent la un discurs al lui Friedrich Hayek, în care acesta spunea: "Domnilor m-aţi invitat să vă vorbesc despre un termen care este o noutate, stagflaţie. Am stat şi m-am gândit şi cred că am un răspuns. În ‘39, după ce prietenul meu John Keynes şi-a lansat cartea (Teoria generală a...

Zlotul se dovedeşte, din câte se pare, aliantul economiei Poloniei pe timp de criză.  Faptul că se află în afara zonei euro aduce astăzi Poloniei beneficii economice. "Zlotul, care s-a depreciat cu aproximativ 18% în raport cu moneda euro de la începutul anului 2009, a acţionat ca o valvă de eliberare a presiunii, menţinând produsele poloneze competitive pe pieţele mondiale şi izolând Polonia de efectele crizei datoriilor. Polonia s-a dovedit cea mai rezistentă...

"Nouriel Roubini, economistul american care a prevazut izbucnirea si cauzele crizei economice, a facut bani buni de pe urma ei. Roubini si-a achizitionat, recent, o locuinta de lux, in valoare de nu mai putin de 5,5 milioane de dolari." Pentru a achizitiona apartamentul de lux din cartierul newyorkez Manhattan, Roubini a apelat, paradoxal, la acelasi vehicul care a antamat criza, adică un credit ipotecar, arată Bloomberg.

Pensionarii au aflat de la un reprezentant al Băncii Naționale una din cauzele veniturilor lor mici: reducerea salariilor angajaților BNR cu 25%. Aceasta a fost acceptată anul acesta de BNR, scrie Oana Osman în Capital, doar din „solidaritate morală“ cu bugetarii.  Acum, cu angajați nemulțu­miți în propria ogradă, BNR pare să regrete. Vocile responsabile din BNR, care au găsit mereu argumente în favoarea redu­ce­rii cheltuielilor publice, inclusiv la...

În sectorul privat, furnizorul de servicii face tot ce poate pentru a uşura plata beneficiarului de servicii, scrie Mircea Kivu în România liberă; în schimb, în sectorul public, statul parcă nu vrea să ia banii contribuabililor. De unde această diferenţă cu care este tratat plătitorul în cele două cazuri? - Statul este un monopol, iar beneficiarul nu poate alege un alt furnizor dacă nu este mulţumit de prestaţia sa, aşa cum se întâmplă pe piaţă. În...