„Marea moderaţie” i-a făcut pe economişti şi pe factorii de decizie să creadă că politica monetară dusă de la sfârşitul anilor ’80 şi până la declanşarea crizei financiare în 2007 este corectă. Criza i-a obligat însă să regândească această politică. Lucrarea îşi propune să prezinte elementele care conturează un nou cadru al politicii monetare, în care un obiectiv important este stabilitatea financiară. Rolul şi funcţiile băncilor...
Citeste mai departeToate intrarile din anul 2013
Politica monetară nu a fost singura cauză a „marii moderaţii” care a existat de la mijlocul anilor ’80 şi până la izbucnirea crizei. Cauzele au fost de natură structurală. Factorii structurali au contribuit însă alături de politica monetară la creşterea credibilităţii pe care băncile centrale au dobândit-o în lupta lor împotriva inflaţiei. Iar această credibilitate sporită a favorizat, paradoxal, apariţia crizei. Stabilitatea monetară şi stabilitatea...
Citeste mai departePentru a înțelege natura și rolul euroscepticismului sunt necesare atât clarificări conceptuale, cât și analize ale formelor diferite pe care acest curent le-a îmbrăcat în ultimii ani. Aceste analize sunt necesare în special în contextul dezbaterilor legate de relevanța și eficiența proiectului european, în forma sa actuală. Se discută astăzi chiar și despre răspândirea unui virus anti-european, pe fondul măsurilor de austeritate impuse de criză. Astfel,...
Citeste mai departeLucrarea analizează, în lumina evenimentelor recente, dificultăţile cu care se confruntă teoria economică în explicarea şi prevederea crizelor. Cauzele acestor dificultăţi ţin, pe de o parte, de problemele fundamentale pe care le ridică conceptul de echilibru general, iar pe de altă parte, de ipotezele nerealiste pe care se bazează majoritatea modelelor financiare. Ceea ce este comun celor două categorii de cauze este că avertismentele formulate în cursul timpului cu privire la limitele...
Citeste mai departe