Toate intrarile din anul 2011

Ce se schimbă şi ce nu se schimbă în comerţul internaţional

Ce se schimbă şi ce nu se schimbă în comerţul internaţional

Cu toată agitația ultimelor decenii în ceea ce privește globalizarea, cooperarea umană, diviziunea muncii și schimburile economice au ajuns să fie cîntărite în materie de cîștiguri naționale. Ce se întîmplă cu țările mai puțin dezvoltate cînd se liberalizează comerțul? Oare acesta nu este doar un șiretlic al marilor puteri de a-și suplimenta cîștigurile în defavoarea celor mai slabi? Aceste discuții apar invariabil la masa oricăror tratative privind...

Citeste mai departe
Sindicalismul - reţeta (noastră) secretă în Europa socială

Sindicalismul - reţeta (noastră) secretă în Europa socială

Cu câţiva ani în urmă, prima pagină a buletinelor de ştiri a fost ţinută de ample mişcări sindicale şi manifestaţii care aproape au paralizat oraşe-simbol. Am asistat, cuprinşi de îngrijorare şi uimire, la spectacolul terifiant pe care Europa l-a oferit lumii întregi. „Directiva Bolkestein”, împotriva căreia au scandat, luni de zile, zeci de mii de oamenii, părea că devine titlul unui film de groază care ameninţa cu detronarea favorurilor sociale ale statului...

Citeste mai departe
Devalorizare sau apreciere... sau spre ce să înclinăm balanţa comercială?

Devalorizare sau apreciere... sau spre ce să înclinăm balanţa comercială?

Există o credință bine înrădăcinată printre economiști, dar mai ales în rîndurile populației, că exporturile de bunuri și servicii duc la creștere economică în orice situație. Convingerea e alimentată și de o necesitate, cu iz naționalist, de a solidariza cu producătorii autohtoni, ale căror produse sunt, se pare, insuficient promovate și susținute. Într-un articol recent [1] din New York Times, se vorbește despre situația nefavorabilă a producătorilor...

Citeste mai departe
Dictatul social

Dictatul social

Un contract reprezintă o înţelegere voluntară, încheiată între părţi, care conţine în mod clar şi explicit o serie de condiţii pentru transferul drepturilor de proprietate asupra unor bunuri între aceste părţi. Condiţiile contractuale trebuie să respecte dreptul la proprietate al tuturor celor direct implicaţi, precum şi al tuturor celorlalţi indivizi din societate. Astfel, un contract între două sau mai multe părţi, a cărui aplicare aduce atingere dreptului de...

Citeste mai departe
Europa are nevoie de concurență fiscală, nu de armonizare fiscală

Europa are nevoie de concurență fiscală, nu de armonizare fiscală

Întâlnirile dintre Angela Merkel și Nicolas Sarkozi nu au întotdeauna rezultatele cele mai fericite pentru partenerii europeni. Una din ideile evocate recent de cei doi lideri politici se detașează însă prin potențialul ei de nocivitate. Este vorba despre armonizarea fiscală care ar trebui atinsă de țările pe care le reprezintă și de Uniunea Europeană în ansamblul său. Armonizarea este un termen cu o putere retorică extraordinară – cine se declară împotriva armoniei?...

Citeste mai departe
V(ama) de la Vendetta

V(ama) de la Vendetta

În distopia „V for Vendetta”, ecranizare a unui relativ popular „roman grafic” omonim, apare la început un scurt și savuros monolog al unui oarecare justițiar V, a cărui diatribă este în fapt o aliterație prelungită având ca temă fonetică… fonemul propriei inițiale. România acestor zile este plină de aliterații mai mult sau mai puțin literate despre vameși și vardiști venali, vânzători vulgari de vicii netimbrate, vinovați de vidul din...

Citeste mai departe
Perspective rothbardiene asupra educaţiei: de ce legea actuală nu rezolvă problemele din învăţământul românesc

Perspective rothbardiene asupra educaţiei: de ce legea actuală nu rezolvă problemele din învăţământul românesc

De la decidenţii politici la funcţionarii ministeriali şi chiar până la reprezentanţii societăţii civile – mai mult sau mai puţin înregimentaţi politic – răzbate preocuparea constantă de a identifica acele măsuri menite a pune pe picioare sistemul educaţional, unul (auto)caracterizat ca şubred şi ineficient. Cum să structurăm treptele de învăţământ? Să lăsăm clasa a IX-a în ciclul gimnazial sau liceal? Ce materii ar fi mai utile elevilor? Cum să structurăm...

Citeste mai departe
Emoţii keynesiene

Emoţii keynesiene

Intervenţioniştii de pretutindeni îşi savurează momentul de glorie, jubilând la gândul că economia de piaţă liberă a mai „dat-o în criză” o dată [1]. Desigur, printre urale de bucurie, nu se abţin să nu ne predice – „v-am spus că aşa o să se întâmple” – după care să ne prescrie vechile soluţii keynesiene de ieşire din impas cu satisfacţia tâmpă a profesorului care la examen se răzbună pe studentul care în timpul...

Citeste mai departe
O criză, două bănci, noi bule?

O criză, două bănci, noi bule?

Istoria ultimilor ani a arătat o sincronizare perfectă între Rezervele Federale (Fed) şi Banca Centrală Europeană (BCE), eventualele modificări de dobândă ale primei instituţii fiind urmate la scurt timp de unele similare pe Vechiul Continent. Perfecta simbioză între cele două bănci centrale este în mare parte responsabilă pentru supra-aprecierea activelor ce a condus la actuala criză. De luna aceasta însă, lanţul s-a rupt, BCE preluând iniţiativa majorării dobânzii...

Citeste mai departe
Cât de public este

Cât de public este "interesul public"?

Auzim zilnic despre interesul public : în dezbaterile televizate, în discursurile politice, în activitatea cotidiană a fiecăruia dintre noi. Ne lovim repetitiv de aceeaşi sintagmă şi am ajuns să o asimilăm fără a analiza în profunzime semnificaţia acestui concept şi măsura în care acesta poate fi real. Voi începe aşadar prin a defini conceptul de interes public. În dicţionar, interesul public este acela ce urmăreşte bunăstarea generală. Aşadar, înainte...

Citeste mai departe
Diminețile unui Socialist Kuminte

Diminețile unui Socialist Kuminte

SAPIENS? Dominique Strauss-Kahn rămâne în istorie (ironia sorţii este că, mai degrabă, iese din ea…) drept directorul general al molohului financiar public global, în timpul celei mai mari părţi a crizei economice de la cumpăna primelor decenii ale secolului XXI. Iar XXX este, pe de altă parte, (în)scena(rea) (umblă vorba prin… regie) în care DSK a interpretat un act, ratat şi acela, dar care l-a lăsat în afara distribuţiei puterii în finanţa publică...

Citeste mai departe
Recunoaşterea unui eşec

Recunoaşterea unui eşec

Nu aș fi abordat în mod public subiectul noului acord cu Fondul Monetar Internațional (FMI) pentru următorii doi ani dacă acest acord nu ar fi fost prezentat într-un mod triumfalist de către autoritățile române. Consider că raporturile cu instituțiile financiare internaționale trebuie gestionate cu decență, pragmatism și responsabilitate. Ca țară membră a Uniunii Europene (UE), România ar fi trebuit să dea dovadă de mai multă înțelegere a obligațiilor care îi...

Citeste mai departe
Calculul economic reloaded: „economia” sectorului public

Calculul economic reloaded: „economia” sectorului public

„Socialismul a murit, trăiască intervenţionismul!”. Probabil aşa ar exclama, imperialist, epigonii moderni ai „planificării raţionale”, după ce sistemul socialist s-a năruit precum un castel din cărţi de joc, ridicat ideologic pe fundaţii instituţionale mlăştinoase. Cu un aşa notoriu deznodământ, ce noimă ar mai avea teza imposibilităţii calculului economic în socialism, se întreabă nostalgicii ideologi, de vreme ce istoria a făcut ca însăşi ţinta...

Citeste mai departe
Piața liberă, în repere filosofico-economice

Piața liberă, în repere filosofico-economice

De-a lungul istoriei, tema creșterii economice a fost principalul subiect de dezbatere atât în media, cât și în cercurile științifice. Cum anume se poate ajunge la progres, la dezvoltare, la bogăție, a fost tema pentru care cercetători din toate timpurile au consumat mii de pagini, fie ele fizice ori virtuale. La urma urmei, așa cum spunea Adam Smith, economiștii sunt datori să caute formula prin care societățile să obțină acea ‘avuție a națiunilor’. Și...

Citeste mai departe
Aurul şi curajul emancipat

Aurul şi curajul emancipat

Mai întâi ar fi de precizat că ceea ce urmează nu se referă la noţiuni abstracte urmate de altele apriorice şi empirice ale conceptului de curaj din ziua de azi. Ok, sau cel puţin nu la modul exhaustiv. În mare măsură, ceea ce urmează este deja un surplus la toate articolele şi cărţile geniale care s-au scris şi care încă sunt scrise despre unul şi acelaşi subiect: piaţa monetară şi al său etalon menit să salveze un puzzle greşit completat. Dar cum un remake, deşi...

Citeste mai departe
Democraţia în deficit (bugetar)

Democraţia în deficit (bugetar)

Atunci când statul se împrumută o face pentru a finanța cheltuielile publice. Odată ce a luat decizia de a cheltui fonduri publice singura necunoscută rămâne modul de finanțare a acestor cheltuieli. Există trei mari posibilități: impozitare, împrumut si creație monetară. Cei care împrumută statul, prin achiziționarea de creanțe vândute de stat, renunță voluntar, printr-un set de alegeri care sunt independente de procesul politic, la dreptul de dispoziție asupra unor...

Citeste mai departe

"Fiat" bani!

Pilonul ultim pe care se sprijină activitatea bancară cu rezerve fracţionare este existenţa monedei de hârtie produsă de stat. În trecut, pe timpul etalonului-aur, statele nu puteau garanta bancherilor că vor fi salvaţi indiferent de amploarea expansiunii creditului pe care aceştia o orchestrau şi indiferent de mărimea pierderilor pe care le acumulează datorită alocării nechibzuite a creditului. Aceasta deoarece, în momentul producerii unei panici, lumea are nevoie de bani, iar banii –...

Citeste mai departe
Contractul social şi sclavia modernă

Contractul social şi sclavia modernă

Statul modern şi intervenţia sa în viaţa noastră este justificată în permanenţă de socialişti prin prezenţa unui contract social care legitimează agresiunea instituţionalizată prin care statul ne forţează să fim “mai incluzivi” şi “mai participativi” acolo unde vrea el şi când vrea el. Istoria apariţiei statelor este foarte complexă şi foarte greu de clarificat şi argumentat utilitatea lor pentru existenţa noastră (care trebuie să meargă mai departe...

Citeste mai departe
Critica principiilor structurate ale dreptăţii la Robert Nozick

Critica principiilor structurate ale dreptăţii la Robert Nozick

Robert Nozick preia critica adresată de John Rawls utilitariştilor (folosirea persoanelor drept mijloace) şi o aplică nu doar acestora, ci şi teoriei dreptăţii ca echit ate sau oricăror teorii asemănătoare. Pe lângă aceasta, un alt reproş adus de Nozick este că aplicarea modelului rawlsian al dreptăţii, reprezintă o încălcare a libertăţii celor care deţin mai multe proprietăţi, a celor bogaţi, şi restricţionarea dorinţelor acestora de a-şi folosi proprietăţile...

Citeste mai departe
The Free Market, in Philosophical-Economic Terms

The Free Market, in Philosophical-Economic Terms

The free market institution materializes as a good practice and is developing in order to bring out the best from the individuals. Based on the fundamental principle of property right security, in an atmosphere of democratic principles and rule of law, the market, through the mecanism of free competition, makes the transaction between economic agents possible, letting them decide for themselves on the profitability of each opperation, the voluntary character, under the right of respecting the rules of a bilateral c...

Citeste mai departe
Democracy in (Budgetary) Deficit

Democracy in (Budgetary) Deficit

When the state borrows money, it does it in order to finance public spendings. The purpose of borrowing is to facilitate the expansion of public spendings through the existence of a time difference between the moment of spending and the moment of payment. The relative lack of public constraints could lead the elected politicians, those who explicitely decide to spend, tax and borrow, to borrow even if the necessary conditions of a debt made on a basis of responsibility are not present.

Citeste mai departe
Gold and Emancipated Courage

Gold and Emancipated Courage

First of all, it has to be mentioned that the following text does not reffer to abstract notions, followed by a priori and empirical ones, regarding the concept of courage nowadays. Ok, or at least not in an exhaustive way. To a great extent, what follows is already a surplus to all the brilliant articles and books that were and are still written on the same topic: the monetary market and its standard ment to save a wrongly completed puzzle. However, even though it considerably looses its appeal, a remake has the advantage...

Citeste mai departe
“Fiat” Money!

“Fiat” Money!

The political intervention on the monetary sistem had dramatical consequences in terms of price stability. The monopolization of monetary issuance and the ban of commodity money provided the states with the possibility to trigger worldwide devastating inflationary processes. Monetary issuance is very easily produced because printing paper money implies zero costs! Printing money became a common form of taxation, instead of the normal collection of taxes.

Citeste mai departe
The Social Contract and Modern Slavery

The Social Contract and Modern Slavery

The modern state and its intervention in our life is permanently justified by socialists through the presence of a social contract that legitimizes the institutionalized agression used by the state in order to force us into being “more inclusive” and “more participative” when and where it wants. The social contract comes into direct conflict with the natural rights which were discovered by the human reasoning, even from the first moment of its existence, as absolutelly necessary in the process...

Citeste mai departe
Robert Nozick’s Criticism of Structural Principles of Justice

Robert Nozick’s Criticism of Structural Principles of Justice

Robert Nozick embraces John Rawls’s critique to utilitarians (the usage of people as means) and applies it not only to them, but also to the theory of justice as fairness and to any other similar theories. Moreover, another criticism made by Nozick is that applying the rawlsian model of justice represents a violation of the freedom of those who posess more than one property, of the rich ones, and the restriction of their wishes to use their properties just the way they want to.

Citeste mai departe
The Recognition of a Failure

The Recognition of a Failure

The international financial institutions are not simple ATMs, as the Bucharest authorities consider. Of course, as long as you have a share in the capital of these institutions, you have the right to loan money. In case of IMF, the money you lend “buys” you the time you need to eliminate the causes of your own inefficiency, that brought you in the dangerous situation of exporting your problems. The money you lend from IBRD are for financing certain development programs and the important thing is not the...

Citeste mai departe
How Public is “the Public Interest”?

How Public is “the Public Interest”?

Behind the public interest lies, in fact, a less altruistic aspect: the public usage of the private interest. Declaratively, a business man, a politician or an opinion maker won’t be followed in the acivities he undertakes if he admits that the reason behind his decisions consists in his own interest. It’s much more simple for him to hide his private interest behind a statement without foundation and practical aplicability, so as his decisions could be based on grounds that take into consideration factors...

Citeste mai departe
Economic Calculation Reloaded: “the Economy” of the Public Sector

Economic Calculation Reloaded: “the Economy” of the Public Sector

The argument of the economic calculation does not magically vanish once we leave the institutional realm of socialism, I’d say on the contrary. In every economy considered nowadays, with frequent excesses of vocabulary generosity, a “free market” economy, there exists a deluge of instances in which the resource allocation faces totally different exigencies from those specific to the economic calculation. The common ground is concerned with the same ex-economical level of institutional arrangements...

Citeste mai departe
One Crisis, Two Banks, New Bubbles?

One Crisis, Two Banks, New Bubbles?

The last years’ history showed a perfect synchronization between the Federal Reserves (Fed) and the European Central Bank (ECB), the eventual interest rate modifications made by the first institution being followed shortly after by similar ones on The Old Continent. The perfect symbiosis between the two central banks is mainly responsible for the over-appreciations of assets, fact which led to the actual crysis. But starting from this month, the chain has broken and ECB took the initiative of increasing the reference...

Citeste mai departe
Keynesian Emotions

Keynesian Emotions

Interventionist from all over the world enjoy their moment of glory, jubiliant at the thought that free market economy “stumbled into crisis” once more. Of course, among the cheers of joy, they cannot refrain from giving a lecture - “I told you so” – and after to prescribe the old keynesian solutions for getting out of trouble with the same dull satisfaction of a teacher who takes revange on the student who played truant during the year.

Citeste mai departe