Toate intrarile din anul 2013

Cu infinit regret, anunţăm plecarea dintre noi a profesorului Radu Solcan, eminent filozof devotat libertăţii şi, în sensul cel mai generos, adevărurilor despre lume. Am avut ocazia şi recent, chiar în preajma sărbătorilor, să legăm în scris câteva idei, de la avatarurile tradiţiei naţional-liberale din spaţiul românesc până la suferinţele bolii mistuitoare a dânsului. Rămânem cu privilegiul de a ne intersecta în continuare cu spiritul...

Eficiența politicilor keynesiene a fost punctul central dezbătut de economiști în ultimele decenii – fiecare avînt economic fiind însoțit de o încredere în puterea de alocare a piețelor și de un scepticism fată de intervenționismul keynesian, care recâștigă teren în perioadele de recesiune. După criza declanșată în 2007 pornind dinspre instrumentele derivate și piețele financiare spre economia reală, multi economiști au vorbit de un moment Minsky...

După prăbuşirea comunismului, tranziţia României a fost un proces sinuos, anevoios, atât în plan instituţional cât, mai ales, intelectual. Gândirea economică românească de după 1989 a rămas, în general, captivă trecutului marxist şi etatist. Faptul că economiştii şi, în general, majoritatea intelectualilor au gravitat în jurul puterii politice, a constituit povara tranziţiei, atât în planul mentalităţilor, cât şi în cel al...

Programul de stimulare fiscală a economiei din SUA a eşuat. Aceasta este concluzia profesorului Raghuram Rajan, de la Universitatea din Chicago. Dacă pentru Paul Krugman, laureatul Nobel pentru economie din 2008, cauza principală a eşecului o reprezintă subdimensionarea cheltuielilor guvernamentale, pentru Rajan, fost economist şef la FMI, explicaţiile trebuie căutate în altă parte. "Două ipoteze fundamentale au determinat politica economică în ultimii ani: prima este că lumea suferă din...

SUA sunt în prezent unicul stat de pe glob unde se conservă încă dreptul de proprietate privată asupra subsolului, respectiv unde resursele minerale nu sunt proprietate publică, iar proprietarii de terenuri au încă libertatea de a decide în privinţa utilizării acestora şi de a beneficia financiar de pe urma eventualei lor exploatări. Însă lupta globală tot mai aprigă pentru noi resurse de energie şi combustibil riscă să submineze treptat, până la eventuala dispariţie,...

Din construcţie, Canalul Mânecii are două definiţii ale lui „dincolo”. Geografia şi istoria se apropie şi se depărtează după conformaţii de ţărmuri şi culturi într-un proces subtil de alterare reciprocă, deşi, aparent, pământul şi apa preced voinţa omului, după cum nici nu au forţa de a desena hărţi în care seminţiile să se aşeze după vreun cine ştie ce simţământ de predestinare. Oamenii fac hărţile cu materialul Domnului. Britanicii şi „continentalii”...

Pentru ţările democratice, comportamentul tipic al ultimelor decenii a fost şi este legat de binomul aparent de neseparat impozite – cheltuieli. Atitudinea caracteristică este de a cheltui bani pe programe vrednice sau, de cele mai multe ori, nevrednice, indiferent dacă veniturile care ar trebui generate de respectivele cheltuieli se mai concretizează sau nu. Pentru majoritatea acestor state, creşterea cheltuielilor publice a dus la acumularea accelerată a datoriei publice. În teoria economică clasică...

În mod obişnuit, credem despre bani că sunt un echivalent al schimbului sau un etalon al valorii. Este o eroare, întrucât banii-etalon valoric au fost de mult înlocuiţi cu banii fiduciari (banc-notele, biletele de bancă) şi, în plus, mărfuri sau servicii de aceeaşi valoare de întrebuinţare circulă în schimbul unor cantităţi de bani diferite, în funcţie de locul de unde se procură, marca vânzătorului, emoţiile cumpărătorului sau politicile economice...

Nu știu originea numelui președintelui francez Francois Hollande. Adică dacă are vreo legătură cu Olanda, o țară destul de apropiată de Franța care a fost recunoscută istoric (și astăzi) drept o țară cu taxe reduse. După cum merg lucrurile astăzi în Franța, este foarte posibil ca strămoșii domniei sale să fi emigrat din Olanda în Franța fiindcă taxele erau prea mici în țara (potențial) de origine. Astăzi, președintele francez nu îi înțelege...

Criza recentă a deschis o nouă modă a dezbaterilor politice și economice, cea în care este "cool" să fii anti-, anti-piață, anti-capitalism, anti-economie. Un soi de paradox al modernității, adică o formă populară de revoltă anti-sistem, deși, dacă luăm în considerare fenomenul "Occupy Wall Street", fie doar și ca simplă ilustrare, este lesne de înțeles cât de departe de țintă sunt militanții anti-capitalism. Asistăm, de fapt, la negarea radicală...

Evelyn de Rothschild, preşedintele holdingului E.L. Rothschild, a scris recent un editorial în Financial Times, în care arăta că "băncile trebuie să urmărească Sfântul Graal al încrederii". În opinia lui Rothschild, încrederea este cea mai importantă marfă tranzacţionată în City-ul londonez, iar publicul şi pieţele nu trebuie doar "să aibă încredere în calitatea, etica şi priceperea bancherilor", ci "trebuie să creadă în...

“Blood may be thicker than water, but oil is thicker than both of them”. Cu riscul de a suna drept un clișeu pentru cei care poate au urmărit serialul Dallas la vremea difuzării sale, citatul respectiv ilustrează mult prea bine situația existentă pe piața mondială a petrolului ca să nu fie evocat într-o asemenea discuție. Căci, semănând mai degrabă cu o dramă de familie, cu intrigi, planuri și uneltiri, decât cu un mecanism economic de sine stătător, această piață a...

Persistă măcar o pereche de fetișuri în legătură cu principiile care animă și acțiunile care definesc organizațiile economice internaționale. Și, deopotrivă, ele au darul nu într-atât de a fi bizare, cât de a suferi de un ușor… mi(s)ticism. Este vorba, o dată, despre fetișul solidarității inter-națiuni, pe care conformiștii îl afișează atunci când privesc cu deferență, ba cu note extatice pe alocuri, sau îndeamnă diverși terți la astfel de priviri,...

Din când în când, oameni de afaceri importanţi ajung să fie bănuiţi de comiterea (sau chiar condamnaţi pentru săvârşirea) unor infracţiuni. Când evenimente de acest gen au loc, spaţiul public este ocupat de pledoariile insistente ale celor care cer o mai mare reglementare a pieţei, interzicerea unor activităţi sau chiar mutarea afacerilor din domeniul privat în domeniul public. Cel mai recent scandal este legat de escrocheria întreprinsă de Bernard Madoff –...

India a sărit din lacul Imperiului Britanic în puţul socialismului la obţinerea independenţei în 1947. De atunci, o castă politică închisă nu a fost capabilă să îndrume ţara pe calea dezvoltării sustenabile. Jim O'Neill a inclus India în acronimul BRIC într-o analiză Goldman Sachs din 2001, pe fondul speranţelor privind perspectivele de apariţie ale unui nou pol de putere în economia globală. Speranţele s-au dovedit deşarte pentru cel puţin două dintre aceste...

Începerea noului an şcolar a readus în discuţie vechile probleme ale sistemului public de educaţie. Lipsa utilităţilor, întârzierile în executarea “lucrărilor de reabilitare” şi disfuncţionalităţile de tot felul care însoţesc furnizarea publică a educaţiei sunt cunoscute deja şi reluarea lor tinde să devină plictisitor de (a)normală. Pe lângă toate acestea am avut ocazia să asistăm la câteva “proiecţii” ministeriale referitoare...

Ancorată prin definiție în logica echilibrului bugetar, moralitatea fiscală victoriană a devenit astăzi, în democrația contemporană, demnă de vitrinele muzeelor de istorie economică. În zilele noastre, doctrina keynesismului - în versiune originală sau doar reloaded post-criză - a instaurat un adevărat status-quo al deficitelor bugetare și al datoriilor publice. Copleșite și de povara crizei economice, probabil că multe guverne europene ar apela, în continuare, cu pioșenie...

De aproximativ un an de zile, un proiect regăsit în orice ţară aflată în plină dezvoltare este re-dezbătut în plan politic şi economic și în România: reglementarea sau dereglementarea pieţei la nivel de întreg, o versiune fiind discutată în perioada 2009 – 2010 la nivel guvernamental asupra sectorului energetic. Economiştii au acordat multă atenţie fenomenului reglementării. Fondatorul economiei moderne, Adam Smith, a acordat spaţii largi problemelor reglementării în...

La una dintre serile Mises, l-am ascultat pe Octavian Bădescu, fost profesor de economie, antreprenor și ex-manager la divizia de curierat a Poștei Române. Tema discuției a fost managerul privat la stat, iar experiența domnului Bădescu este cu atât mai interesantă cu cât s-a și încheiat deja. Cum s-ar spune deci, vorbește mai detașat. Din punctul ăsta de vedere, ar fi fost o ocazie bună pentru un ziarist preocupat de o temă care ține ocupate mai toate paginile ziarelor economice...

Ar trebui să recunoaștem deschis că, deși europeană prin adopție instituțională, România de astăzi nu probează, cu adevărat, că a făcut saltul decisiv la principiile economiei de piață, care să le aducă românilor viața demnă și prosperitatea mult așteptate. În prezent, economia românească aproape că este construită prin și în jurul bugetului statului. Este o stare de fapt profundă, structurală, care explică de ce oamenii așteaptă ca atât de multe lucruri...

Credinţa în scriptura promovată de autorităţi şi băncile centrale este tot mai mică. Datele oficiale arată creşteri economice, dar pe fondul creşterii numărului de şomeri şi a celor care părăsesc forţa de muncă, iar consumul este departe de semnele redresării. Ayn Rand a ilustrat în romanul său "Atlas Shrugged" o societate în care antreprenorii, capitaliştii refuză să plătească taxele tot mai mari şi dispar din societate, după ce îşi închid firmele...

Istoria oferă numeroase exemple de indivizi şi instituţii care au avut o mare putere , dar pe care au pierdut-o apoi foarte repede. În majoritatea cazurilor, ceea ce a dus la pierire a fost o trufie fără margini – o exagerată încredere în sine alimentată de o putere neîngrădită de nimeni şi de nimic. Totuşi, există şi cazuri în care mărirea şi decăderea au fost determinate de speranţele nejustificate ale celor din jur. Băncile centrale au devenit în ultimele...

The recent crisis brought a new trend in economic and political debates, the one according to which it is “cool” to be anti-, anti-market, anti-capitalism, anti-economy. Some kind of paradox of modernity, meaning a popular form of anti-system revolt, although if we take into consideration the "Occupy Wall Street" phenomenon, even only as a simple illustration, it is easy to understand how far from their target are the anti-capitalism militants. We are witnessing, in fact, a radical denial...