Toate intrarile din anul 2014

Lecţia neînţeleasă a recesiunii: timpul contează!

Lecţia neînţeleasă a recesiunii: timpul contează!

În toți acești ani și parcă dintotdeauna, recesiunea a fost zugravită catastrofic, aproape în concurență cu războiul. Un flagel al economiei care devine ruinător, deopotrivă și îndeobște, pentru civilizația contemporană. Totuși, pentru a pune lucrurile în ordine și pe scurt, recesiunea nu este cauză, ci doar efect. Recesiunea nu reflectă altceva decât derapajele anterioare ale economiei de la ritmul ei sănătos, normal, de acumulare și creștere. Mulți economiști...

Citeste mai departe
O ţară fără privatizări produce haos

O ţară fără privatizări produce haos

Numeşte-l dezinteres total al politicianului român dacă vrei sau socialism curat. Pentru mine aşa arată un eşec pe linie al guvernanţilor în economie: în afară de listări, de şase ani statul nu mai reuşeşte să privatizeze nimic. De la vânzarea Automobile Craiova către Ford, în 2007, guvernanţii nu au mai reuşit să privatizeze vreo companie importantă din portofoliu. Pledez constant pentru un amestec al statului cât mai mic în economie în condiţiile în...

Citeste mai departe
Om bogat, om sărac

Om bogat, om sărac

A devenit o modă, dacă nu o obsesie, în lumea exhibiţionistă a capitalismului mediatic, comensurarea şi compararea avuţiilor private. Mai tot omul vrea să ştie cât are celălalt, când, unde, cum a ajuns să aibă (…n-ar mai avea!). Se concep topuri peste topuri în care vanitoşii şi veleitarii se străduiesc să pătrundă şi de care disimulaţii şi discreţii se ţin prudent deoparte. Faptul că trăim într-un nesfârşit ajun al unei economii de piaţă îi...

Citeste mai departe
Derivatele financiare: între economia reală şi speculaţie

Derivatele financiare: între economia reală şi speculaţie

Produsele derivate datează din secolul al XVIII și probabil cel mai cunoscut episod speculativ dinainte de derivatele moderne este Mania bulbilor de lalea olandezi, din 1837, cand primele contracte forward au fost tranzacționate la Royal Exchange London. Apoi la jumătatea secolului al XIX-lea au fost creeate contractele futures , ca tip de instrument financiar care permit fixarea prețului cerealelor împotriva fluctuațiilor sezoniere și astfel și transferul riscului de scădere a prețului. Abia în...

Citeste mai departe
Băncile centrale - cei mai mari speculatori valutari

Băncile centrale - cei mai mari speculatori valutari

România cică a fost victima unui atac valutar speculativ pus minuţios la cale de o gaşcă ce a acţionat concertat (vezi aici ceva mai multe informaţii). Cursul de schimb şi volatilitatea acestuia sunt o invenţie a economiştilor de modă nouă (keynesişti sau monetarişti deopotrivă). Pe vremea aurului nu exista aşa ceva, cursul de schimb era preţul unei cantităţi fixe de aur (francul de aur) contra unei alte cantităţi fixe de aur (leul de aur). Putea obţine mai mult aur doar în...

Citeste mai departe
Intervenţionismul din cămară

Intervenţionismul din cămară

Credinţa neclintită a celor mai mulţi dintre economişti (aparţinând mediului academic sau nu) privind viciile funcţionării pieţei, constituie baza aparent ştiinţifică pe care se fondează toate iniţiativele intervenţioniste ale statului în economie. De fapt, mediul academic autohton pare să fi abandonat demult dezbaterea intervenţionism vs piaţa liberă în favoarea primului, presupunând că aceasta a reprezentat cândva o preocupare autentică, şi nu doar disimulată. Devenit...

Citeste mai departe
Capcana lichidităţii

Capcana lichidităţii

Expresia „capcana lichidităţii” (liquidity trap) desemnează situaţia în care politica monetară este ineficace pentru relansarea activităţii economice. La prima vedere, conceptul pare relativ simplu şi inteligibil, însă explicarea cauzelor, consecinţelor şi remediilor fenomenului amintit este destul de complexă. În general, se consideră că primul economist care a fundamentat teoretic conceptul de „capcana lichidităţii” a fost J. M. Keynes. Cu toate acestea,...

Citeste mai departe
Consumul sau producţia? That is the (economic) question

Consumul sau producţia? That is the (economic) question

În economie, din fericire, dilemele de tip hamletian sunt fie incompatibile, în raport cu logica economică, fie complet neproductive, în afara acesteia. În materie de politici economice, în rarele situații în care acestea nu sunt și redistributive, apele se despart în funcție de modul în care guvernul caută să susțină relansarea economică: prin stimularea consumului, pe de o parte, respectiv prin stimularea producției, pe de altă parte. Cu precădere în...

Citeste mai departe

"Baronul" de la Barron's

Titlul onorific de „baron” își află originile operaționale în Evul Mediu al armatelor nobiliare, în care, pentru serviciu credincios în oastea monarhilor, se primeau privilegii politice. Cum inerția conservatoare a relațiilor sociale este adesea mai mare decât forța revoluțiilor, iar arhetipurile se reinventează diacronic, baronii au supraviețuit republicilor formale și monarhiilor cvasi-republicane moderne. De la „robber barons” din istoria americană...

Citeste mai departe
În Franța este pusă la îndoială legitimitatea datoriei publice

În Franța este pusă la îndoială legitimitatea datoriei publice

Circul tot mai mare şi pâinea tot mai puţină, cel puţin pentru cei grav afectaţi de măsurile de austeritate din Europa, reprezintă un amestec exploziv pe termen mediu. O organizaţie cetăţenească din Franţa, Colectivul pentru auditul cetăţenesc al datoriei publice (CAC), a publicat recent o analiză (n.a. "Que faire de la dette? Un audit de la dette publique de la France", www.audit-citoyen.org) care pune sub semnul întrebării legitimitatea celei mai mari părţi a datoriei publice...

Citeste mai departe
Fotbal cu sufletul gol

Fotbal cu sufletul gol

„Mingea este rotundă” este afirmația dotată cu o forță explicativă nemăsurată, o adevărată teorie a relativității generalizată, de vreme ce e des folosită în destule justificări fotbalistice. Iar capetele nu trebuie să fie sistematic pătrate. Este o afirmație ce ar trebui să fie premisă de lucru în orice configurație de pe lumea aceasta, fie bazată pe mingi rotunde și pe glezne fine, fie pe orice altceva. Idealul fotbalului ar fi ca el să reprezinte jocul mingii, prestat...

Citeste mai departe
Ce se poate și ce nu se poate spune despre... bancurile bulgărești!

Ce se poate și ce nu se poate spune despre... bancurile bulgărești!

Sâmbătă, 28 mai, anul de grație 2014, autoritățile bulgare au arestat doi indivizi suspectați că au organizat „o încercare de a destabiliza sistemul financiar al țării prin încurajarea cetățenilor de a-și retrage banii din depozitele bancare” (știre agenție Reuters). Această încercare s-a concretizat într-o mică „fugă asupra băncilor” („bank run”), manifestată prin apariția de cozi lungi la ghișeurile câtorva bănci bulgare...

Citeste mai departe
Euro a murit, trăiască euro! Despre salvarea euro-economică a UE

Euro a murit, trăiască euro! Despre salvarea euro-economică a UE

Criza a dezvăluit cercul vicios cu care moneda euro s-ar fi confruntat, oricum, cândva. Rațiunile pentru care unii condamnă euro sunt, de fapt, chiar motivele pentru care euro ar trebui salvat. Însă salvarea euro cu orice preț – “whatever it takes”, în termenii lui Mario Draghi – ar însemna practic și eșecul monedei comune. Dacă euro nu va reuși să impună abandonarea modelului economic european al ultimelor decenii, unul centrat pe deficit, redistribuire și...

Citeste mai departe
Democraţie pe datorie

Democraţie pe datorie

Comparativ cu societățile nedemocratice, în medie, democrațiile autentice sunt mai productive, mai tolerante, mai transparente și mai libere. Din aceste motive ele sunt, așa cum recent sublinia The Economist (March 1st 2014) mai bogate, mai pașnice și mai puțin corupte. Și, esențial, oamenii pot să-și exprime ideile. E clar de ce oamenii luptă pentru democrație. În societățile democratice însă este mai puțin clar pentru oameni dacă ar trebui să aleagă politici de stânga...

Citeste mai departe
CAS: reducere versus reformă

CAS: reducere versus reformă

În ultima perioadă asistăm la discuții intense cu privire la reducerea cu 5% a contribuțiilor sociale, discuții care au venit cu o premieră inedită: o parte importantă a mediului de afaceri privește această măsura cu îngrijorare, îngrijorare exprimată public cu destulă forță. De ce oare se întâmpla acest lucru? Să ne fi afectat criza sau exploziile solare rațiunea în așa hal încât să nu dorim o scădere, semnificativă totuși, a costului muncii?...

Citeste mai departe
Gazele de șist: miracol energetic sau bulă speculativă aproape de final?

Gazele de șist: miracol energetic sau bulă speculativă aproape de final?

Miracolele se întâlnesc la tot pasul în basme. În realitate, mai ales în cea economică, este mai greu, deoarece trebuie îndeplinită, mai întâi, o condiţie simplă: veniturile trebuie să fie mai mari decât cheltuielile. În ultimii ani am asistat la creşterea explozivă a unui fenomen care promite nu doar instaurarea unei noi ere a abundenţei în ceea ce priveşte combustibilii fosili, ci şi mult căutata independenţă energetică. Este vorba, desigur,...

Citeste mai departe
Băncile, creditul și relansarea economică

Băncile, creditul și relansarea economică

Banca Centrală Europeană a pregătit un nou program prin care va pune la dispoziția băncilor peste 700 miliarde de euro la dobânzi apropiate de dobânda de referință – care actualmente se situează la 0,15%. Se speră ca programul TLTRO (Targeted Longer-Term Refinancing Operations – Operațiuni Țintite de Finanțare pe Termen mai Lung) să aibă ca efect final creșterea creditării din partea băncilor cu peste 1.000 de miliarde de euro în următorii patru ani. Prin acest nou program,...

Citeste mai departe
Băncile centrale în epoca postcriză

Băncile centrale în epoca postcriză

Criza financiară apărută în 2007 a schimbat radical comportamentul băncilor centrale. Marile bănci centrale ale lumii (Fed, BCE, Banca Angliei, Banca Japoniei) şi-au asumat noi obiective şi au recurs la noi instrumente, ceea ce înseamnă că şi-au asumat un nou rol în economie şi o nouă relaţie cu guvernul. În condiţiile atenuării crizei şi ale unei anumite tendinţe de revenire la normalitate, în literatură are loc o amplă dezbatere cu privire la viitorul instituţiei băncii...

Citeste mai departe

"Miracolul românesc" din 16 noiembrie: o explicație economică

Pe 2 și pe 16 noiembrie, zeci de mii de români nu au putut vota, deși acest drept este prevăzut în Constituție. Aceasta este o reducere a libertății politice. Ea nu este singulară. În iulie 2012, un număr de acțiuni care au culminat cu referendumul pentru demiterea președintelui României au fost discutabile din punct de vedere al constituționalității. Pe 10 decembrie 2013 s-au votat în Camera Deputaților o serie de legi care instituiau super-imunitatea parlamentarilor, în...

Citeste mai departe
Un sfert de veac de tranziție

Un sfert de veac de tranziție

În decembrie 1989, România a pornit pe drumul transformării istorice a totalitarismului comunist în capitalism democratic. Un drum pe care nici o ţară nu-l mai parcursese până atunci şi pe care elitele româneşti îl cunoşteau încă şi mai puţin decât cele din alte ţări comuniste, care, de bine, de rău, încercaseră să reformeze comunismul înainte de prăbuşirea acestuia. În pofida independenţei lor adesea clamate, comuniştii români...

Citeste mai departe