Toate intrarile din anul 2009

Crizele bancare sunt foarte comune. Ele sunt şi foarte costisitoare. Costul poteţial al recentului pachet de salvare de la faliment a sistemului bancar din SUA se ridică la cifra uriaşă de 2.250 de miliarde de dolari. Această sumă reprezintă 16% din PIB-ul SUA. În comparaţie cu costul real al pachetului de salvare adoptat după criza bancară din Indonezia care a avut loc între 1997-1998, cifra din SUA este mărunţiş. Costul salvării de la faliment a sectorului bancar din Indonezia s-a ridicat...

Central banking has been a corrupt, mercantilist scheme and an engine of corporate welfare from its very beginning in the late 18th century. The first central bank, the Bank of North America, was "driven through the Continental Congress by [congressman and financier] Robert Morris in the Spring of 1781," wrote Murray Rothbard in The Mystery of Banking (p. 191). The Philadelphia businessman Morris had been a defense contractor during the Revolutionary War who "siphoned off millions from the public treasury...

Banking crises are all too common. They are also costly. The potential cost of the most recent bail-out package in the United States is a staggering $2.25 trillion. That's 16% of GDP. Compared to the actual bail-out costs following Indonesia's banking crisis of 1997-98, the US figure is small change. Indeed, Indonesia's bail out costs amounted to 40% of GDP. The most shocking thing about banking crises is that few lessons are learned. In Indonesia, for example, legislation passed in 2004 established a Deposit Guarantee...

Dacă ar exista categoria "ţara cu cea mai îndelungată absenţă a unei forme funcţionale de guvernământ central", Somalia ar ocupa un loc în Cartea Recordurilor. Când poporul somalez a dat jos guvernul existent şi a decis reîntoarcerea la forma politică precolonială, aşteptările au fost de instalare a unei stări imediate de haos - şi acestă urmare, bineînţeles, este situaţia corect preconizată din punct de vedere politic. Altcumva, imaginaţi-vă o altă...

Were there such a category, Somalia would hold a place in Guinness World Records as the country with the longest absence of a functioning central government. When the Somalis dismantled their government in 1991 and returned to their precolonial political status, the expectation was that chaos would result - and that, of course, would be the politically correct thing to expect. Imagine if it were otherwise. Imagine any part of the globe not being dominated by a central government and the people there...

Sistemul bancar centralizat a fost, încă de la înfiinţarea sa, la sfârşitul secolului 18, un sistem comercial corupt şi o rampă de lansare a bunăstării corporative. Prima bancă centrală, Banca Americii de Nord, a fost supravegheată prin Congresul Continental de către Robert Morris (congressman şi bancher), în primavara anului 1781, după cum arată Murray Rothbard în The Mystery of Banking (pag.191). Morris a fost contractor pentru armată în timpul Războiului...

[Extras din Frédéric Bastiat, Oeuvres complètes, ediţia 1863, Libre-Echange, texte 68, Petites affichages, pp. 459-461.] Sfatul care ţi se dă se reduce la următoarele: Tu vei da statului 5 franci în schimbul a nimic, iar statul îţi va da 4 franci contra muncii tale. Debuşeul fraierului. Popor, cum va putea statul să îţi asigure traiul, când tu eşti cel care asigură traiul statului? Statul ia 6 pâini, mănâncă 2, şi cere munca ta pentru a-ţi înapoia...

The advice given to you is nothing more than this : You will give the state 5 francs in exchange for nothing, and the state will give you 4 francs in exchange for your work. The fool's market. People, how coul the state provid for your living when you are the one providing for the state's? The state takes 6 breads, eats 2 and ask your toil to give you back 4 breads. If, at this moment, you ask for 8 breads, the state can only do the following : it can take from you 12 breads, eate 4 and make you earn the rest.

Criza financiară actuală este rezultatul intervenţionismului politic practicat vreme îndelungată. În cele ce urmează voi argumenta că sistemul nostru monetar creează stimulente pentru un comportament economic iresponsabil (hazardul moral) şi este, deci, o cauză primordială a crizei actuale. Ulterior vor fi discutate două articole recente, cu intenţia de a evidenţia semnificaţia acestui lucru. Aproape mai toţi economiştii sunt de acord asupra principalei cauze a crizei financiare mondiale...

The current financial crisis is the result of longstanding political interventionism. In what follows we argue that our monetary system creates incentives for irresponsible behavior (moral hazard) and is therefore an important cause of recurrent crises. Then we discuss two recent articles purporting to downplay the significance of this fact.  

Ca urmare a turbulenţelor de pe pieţele lumii, diverşi politicieni şi comentatorii au cerut mai multe reglementări şi mai mult control asupra sistemului financiar. Reacţia lor este total predictibilă, dar şi total greşită. Criza nu a fost cauzată de un defect fatal al capitalismului. Aceasta a fost cauzată de politicieni care au forţat băncile să extindă împrumuturi proaste, de autorităţi monetare care au inundat Vestul cu credit ieftin şi de autorităţi regulatorii care au dormit la vola...

With turmoil in the world's markets, politicians and commentators have been demanding more regulation and control of the financial sector. Their reaction is entirely predictable--but entirely wrong. This crisis was not caused by capitalism being fatally flawed. It was caused by politicians forcing the banks to give out bad loans, monetary authorities flooding the West with cheap credit and regulators being asleep at the wheel. Indeed, one can date its origin precisely, to 12 October 1977, when US President Jimmy Ca...

Începînd cu secolul al III-lea î.E.N., politica economică a Romei a început să contrasteze din ce în ce mai puternic cu cea din lumea elenistică, în special cu Egiptul. În Grecia şi Egipt politica economică a devenit treptat foarte înregimentată (birocratică), privînd indivizii de libertatea de a-şi urmări cîştigul personal în procesul de producţie sau în comerţ, sfărîmîndu-i sub o sarcină grea de impozitare opresivă şi...

Beginning with the third century B.C. Roman economic policy started to contrast more and more sharply with that in the Hellenistic world, especially Egypt. In Greece and Egypt economic policy had gradually become highly regimented, depriving individuals of the freedom to pursue personal profit in production or trade, crushing them under a heavy burden of oppressive taxation, and forcing workers into vast collectives where they were little better than bees in a great hive.

Să presupunem că statul este scos din ecuaţie; să presupunem că posesorii privaţi de drumuri pot crea şi implementa regulile de trafic. Fiind în propriul lor interes să asigure protecţia, drumurile vor fi utilizate mai mult şi, implicit, vor deveni mai profitabile. Aceasta fiind situaţia, credeţi că regulile de trafic vor deveni mai mult sau mai puţin stricte? Credeţi că legile privind condusul în stare de ebrietate, limitările de viteză şi centurile de siguranţă vor fi înlăturate de aceşti...

Suppose the state is taken out of the equation; let's presume private road owners can write and enforce the rules of the road. As it is in their best interest to ensure safety, the roads will be used more and therefore become more profitable. Given that this is the case, do you speculate that road rules will become more strict or less? Do you think drunk driving, speed limits, and seat belt laws would be scrapped by these private road owners - and they would instead institute a contract agreement with each driver...

Unele dintre cele mai dăunătoare implicaţii ale parteneriatelor public-privat (PPP) propuse de Barack Obama reprezintă stimularea mediului antreprenorial în vederea creării de noi locuri de muncă. Aş dori să explic de ce acestă idee este, nu numai proastă, ci şi destructivă, deoarece conduce exact la rezultatul invers celui aşteptat prin acest program. Preşedintele Obama plănuieşte să creeze incubatoare de afaceri pentru a ajuta mai mulţi oameni să se manifeste ca întreprinzători. Obiectivul...

În condiţiile în care, în ultimele opt luni, recesiunea a devenit tot mai profundă, iar căderea financiară a trecut de la o intensificare la alta, comentariile asupra dificultăţilor economice prin care trecem au explodat. Cărturarii au vorbit într-un mod dogmatic; jurnaliştii şi editorii au făcut multiple reportaje şi şi-au exprimat opiniile; crainicii de la radio au vorbit cu aroganţă şi exagerare; oficialităţile publice au vorbit evaziv mai mult decât de obicei; experţii...

As the recession has deepened and the financial debacle has passed from one flare-up to another during the past seven or eight months, commentary on the economy’s troubles has swelled tremendously. Pundits have pontificated; journalists and editors have reported and opined; talk-radio jocks have huffed and puffed; public officials have spewed out even more double-talk than usual; awkward academic experts, caught in the camera’s glare like deer in the headlights, have blinked and stumbled

[This paper was originally presented at the Volker Fund's Symposium on Relativism, 1960.] Majoritatea contemporanilor noştri sunt ghidaţi de ideea că cea mai gravă crimă este constrângerea unui om, făcând apel la violenţă, să se comporte în concordanţă cu normele unor doctrine religioase sau politice pe care le dispreţuieşte. Dar, istoricul trebuie să îşi amintească faptul că au fost vremuri în care numai o mică parte a populaţiei împărtăşea această

[This paper was originally presented at the Volker Fund's Symposium on Relativism, 1960.] Up to the 18th century, historians paid little or no attention to the epistemological problems of their craft. In dealing with the subject of their studies, they again and again referred to some regularities that — as they themselves and their public assumed — are valid for any kind of human action irrespective of the time and the geographical scene of the action as well as of the actors' personal qualities and id...

Se susţine adesea că natura neplanificată şi „anarhică” a producţiei capitaliste necesită reguli birocratice pentru a preveni haosul economic. Astfel, proeminentul marxist ungur, Andras Hegedus, afirmă că birocraţia este doar „produsul secundar al unei structuri administrative” care separă muncitorii de managementul economiei. De vreme ce proprietarii iau deciziile, toţi ceilalţi trebuie, în cele din urmă, să primească comenzile

It is commonly held that the unplanned "anarchic" nature of capitalist production necessitates bureaucratic regulation to prevent economic chaos. Thus the prominent Hungarian Marxist, Andras Hegedus, argues that bureaucracy is merely "the by-product of an administrative structure" that separates the workers from the actual management of the economy.

Scăderea IPC din aprilie, pentru a doua lună consecutiv, a condus la ideea că economia SUA s-ar putea afla într-o gaură neagră a deflaţiei. An după an, IPC a scăzut cu 0.7% în aprilie după ce scăzuse deja cu 0.4% în luna precedentă. Pentru majoritatea experţilor, apariţia deflaţiei reprezintă o ameninţare serioasă pentru economie. Se susţine că o scădere a preţurilor îndeamnă consumatorii să-şi amâne cheltuielile. Mai mult decât atât, se argumentează...