Toate intrarile din anul 2011

Originile banilor de hârtie guvernamentali

Originile banilor de hârtie guvernamentali

Cu excepția Chinei medievale, care inventase atât hârtia cât și tiparul cu câteva secole înaintea Occidentului, lumea nu mai văzuse bancnote guvernamentale până când guvernul colonial din Massachusetts a emis, în 1690, moneda fiduciară din hârtie  [1], [2]. Colonia Massachusetts obișnuia să inițieze expediții de prăduire a prosperei colonii franceze din Quebec. În general expedițiile reprezentau un succes, bunurile furate fiind, de obicei,...

Citeste mai departe
Economia politică a sindicatelor

Economia politică a sindicatelor

Motivul principal pentru care atât de multe guverne de stat şi locale sunt falimentare sau în pragul falimentului, îl reprezintă combinaţia dintre monopolurile guvernamentale şi sindicatele angajaţilor guvernamentali. Acestea au o putere mult mai vastă decât sindicatele din sectorul privat deoarece entităţile pentru care lucrează sunt de obicei monopoluri. De exemplu, când angajaţii unei alimentare intră în grevă şi închid magazinul, consumatorii pot pur şi simplu...

Citeste mai departe
Economia discriminării

Economia discriminării

În luna mai a anului trecut, candidatul la senat Rand Paul a afirmat că nu poate îmbrățișa Actul Drepturilor Civile în totalitate pentru că interferează cu drepturile de proprietate privată ale oamenilor de afaceri [1]. De atunci, comentatorii pe chestiuni publice discută despre discriminarea în afaceri, însă mulți dintre ei nu înțeleg învățăturile economiei despre acest subiect. După cum explică Gary Becker în mod sistematic [2], piața liberă...

Citeste mai departe
Ceea ce ar trebui ştiut despre inflaţie

Ceea ce ar trebui ştiut despre inflaţie

În prezent, niciun subiect nu este atât de dezbătut – sau atât de puțin înțeles - precum inflația. Politicienii din Washington vorbesc despre ea ca despre o năpastă aparută din senin, asupra căreia nu pot exercita nicio formă de control – precum o inundație, o invazie străină sau o ciumă. Reprezintă ceva împotriva căreia promit întotdeauna să ,,lupte”- asta dacă Congresul sau cetățenii le vor da ,,armele” sau ,, o lege solidă” pentru...

Citeste mai departe
O critică a utopiei anarho-libertariene

O critică a utopiei anarho-libertariene

"Liberalismul nu este anarhism și nici nu are ceva în comun cu vreo formă de anarhism." - Ludwig von Mises (1985/1927, 37) Libertarianismul reprezintă un curent de gîndire, în principal american, cu rădăcini în ideile şi valorile  liberale clasice. Liderii acestui curent sînt Murray Rothbard, Randy Barnett şi Hans-Hermann Hoppe. Libertarienii sînt fie minarhiști, care doresc un stat minimal, fie anarhişti (anarho-capitalişti), care

Citeste mai departe
Micro, macro şi economia fantezistă

Micro, macro şi economia fantezistă

Există două ramuri ale economiei veritabile, micro şi macroeconomia. Acestea sunt însă urmate de o a treia, clar înrudită cu iluzoriul, şi anume economia fantezistă, alimentată de practica unor demagogii ale dorinţelor deşarte şi de discursurile bombastice ale unor şarlatani. Cum sferele micro şi macro sunt prinse într-unul dintre conflictele lor periodice, de-a lungul cărora se dezbat diverse dezacorduri mutuale, economiei fanteziste îi este lasată cale liberă pentru...

Citeste mai departe
Ce este în neregulă cu piaţa muncii?

Ce este în neregulă cu piaţa muncii?

Teribila piaţă a muncii a tulburat o întreagă generaţie. Nu dă semne de îmbunătăţire în viitorul apropiat. Tinerii sunt scoşi în decor. Studenţii folosesc la nesfârşit înmatricularea şcolară, ca refugiu. Persoanele cu vârsta în jur de treizeci de ani sunt împinse să locuiască în subsolul sau mansarda părinţilor. Disperarea viitorului a devenit o temă majoră a vieţii publice americane. Întrebarea pe care ar trebui să ne-o punem este:...

Citeste mai departe
La fel de bună ca aurul?

La fel de bună ca aurul?

Pentru prima oară în foarte mulți ani, aranjamentele monetare ale Statelor Unite au devenit un subiect dezbătut în cursa pentru președinție a anului 2008. Criza subprime precum și declinul ratei de schimb valutar a dolarului au dus la apariția unor îndoieli legate de performanțele Consiliului Sistemului Rezervelor Federale. Unul dintre candidați a propus stoparea experimentului început în anul 1971 prin care Rezervele Federale emiteau monedă fiduciară instabilă și reîntoarcerea...

Citeste mai departe
Sindicatele din sectorul public

Sindicatele din sectorul public

Sindicatele joacă un rol din ce în ce mai scăzut în sectorul privat, dar dețin, în continuare, controlul unei mari părți a forței de muncă din sectorul public. Analiza sindicatelor din sectorul public este importantă deoarece acestea exercită o influență majoră asupra politicilor guvernamentale prin eforturi energice de lobby. Puterea lor de influență poate fi remarcată, în special, în cazul statelor ce permit crearea unui monopol sindical prin negocierile colective...

Citeste mai departe
Consumul nu pune în mişcare economia. Investiţiile fac asta

Consumul nu pune în mişcare economia. Investiţiile fac asta

Consumul privat constituie mai mult de 70% din totalul cheltuielilor şi de obicei încurajează creşterea în perioadele de revigorare economică. – „Consumatorii susţin economia”, New York Times, 1 Mai 2010. În fiecare trimestru, când guvernul publică cele mai recente date în privinţa PIB-ului, auzim acelaşi refren: „Comportamentul consumatorilor este vital pentru creşterea economică”; „În cazul în care consumatorii nu mai cheltuiesc...

Citeste mai departe
Omul uitat

Omul uitat

Atât tipul cât şi formula celor mai multe scheme de filantropie şi umanitarism se bazează pe următorul mecanism: A şi B îşi unesc forţele pentru a decide ce anume să îl oblige pe C să facă în serviciul lui D. Necazul vicios şi major al acestor proiecte, din punct de vedere sociologic, este constituit de faptul că lui C nu îi este permis să aibă un cuvânt de spus, poziţia, caracterul, interesele personale, ca şi impactul major asupra societăţii prin prisma intereselor...

Citeste mai departe
Utopia libertății: o scrisoare către socialiști - 1848

Utopia libertății: o scrisoare către socialiști - 1848

Suntem adversari și, totuși, țelul pe care amândoi îl urmărim este același. Care este scopul comun al economiștilor și al socialiștilor? Nu este oare acela al unei societăți în care producția tuturor bunurilor necesare întreținerii și înfrumusețării vieții trebuie să fie cât se poate de abundentă și în care distribuția acestor bunuri către aceia care le-au creat prin muncă trebuie sa fie cât se poate de justă? Nu s-ar putea ca idealul nostru, exceptând...

Citeste mai departe
Reducerea cheltuielilor este un lucru bun

Reducerea cheltuielilor este un lucru bun

Întrebarea crucială cu care Statele Unite se confruntă este dacă această cale a cheltuielilor federale este sau nu una vitală bunăstării noastre economice. Dacă este, atunci SUA se confruntă cu un viitor sumbru. Această cale implică o datorie naţională explozivă, iar sistemul de taxe şi impozite necesar pentru a atenua această datorie ar tăia din scurt creşterea economică. Aşadar, pare-se că S.U.A. nu a făcut alegerile cele mai bune când vine vorba de tactica adoptată. Totuşi, viziunea...

Citeste mai departe
De ce intelectualii susţin încă socialismul

De ce intelectualii susţin încă socialismul

Intelectualii, în special cei din domeniul academic, au tendinţa de a favoriza socialismul şi intervenţionismul. Cum se face că universităţile americane s-au transformat, din centre ale educaţiei superioare în avanposturi ale unor culturi şi politici de inspiraţie socialistă? Până nu demult, la începutul anilor 1950, profesorul universitar american tipic avea convingeri sociale şi politice destul de similare cu cele ale majorităţii populaţiei. Ei bine, cu toţii am auzit astăzi...

Citeste mai departe
Comerţul liber şi globalizarea: mai mult decât

Comerţul liber şi globalizarea: mai mult decât "banalităţi"

Cel mai des întâlnit argument pentru comerţul liber se bazează pe creşterea prosperitătaţii materiale pe care comerţul o creează pentru aproape oricine. În ciuda faptului că acest argument este unul puternic şi totodată susţinut de un suport empiric copleşitor, tinde să îi lase pe mulţi oameni indiferenţi. O reacţie obişnuită la argumentele comerţului-liber ar putea fi: "Vouă economiştilor vă pasă doar de preţuri mici şi alte asemenea "lucruri"; dar...

Citeste mai departe
De ce este şomajul atât de ridicat?

De ce este şomajul atât de ridicat?

Oricine știe că șomajul este o situație foarte gravă, însă oficialitățile (deloc surprinzător) subestimează această problemă. În acest articol voi sublinia gravitatea existenței unei piețe a muncii a cărei dezvoltare este frânată și voi explica unele dintre cauzele majore ale acestei stagnări. Conform Biroului de Statistică a Muncii, rata şomajului în februarie a fost de 8,9 %. Oricum, această cifră (numită U-3) este înșelătoare având în vedere conjunctura...

Citeste mai departe
Mari mituri ale Marii Depresiuni

Mari mituri ale Marii Depresiuni

În zilele noastre, studenților li se prezintă o versiune distorsionată a Marii Depresiuni Economice dintre 1929 și 1941, ce consideră sistemul capitalist de piață liberă ca fiind cauza dificultăților acelei perioade promovând, totodată, intervenționismul guvernamental ca soluție a respectivelor probleme. În acest eseu, bazat pe un discurs cunoscut, președintele Centrului Mackinac pentru Politici Publice, Lawrence W. Reed, demască versiunea convențională și evidențiază rolul central...

Citeste mai departe
Fascismul economic și economia de tip bailout

Fascismul economic și economia de tip bailout

Am trăit trei evenimente istorice monumentale. Îmi aduc aminte doar de două dintre ele. Nu-mi amintesc căderea celor două bombe atomice în august 1945. Ca simboluri al transformării lumii ştiinţifice, acestea constituie cel mai important eveniment al secolului al XX-lea. Totuși, această descoperire nu a condus până în prezent la un război nuclear, chiar dacă în repetate rânduri, părea că războiul nuclear ar fi fost o posibilitate distinctă. Cu toate acestea, sosirea...

Citeste mai departe
Cum poate pământul să susțină populația

Cum poate pământul să susțină populația

Experiența arată că arborii, plantele și alte tipuri de vegetație se pot multiplica până la cantitatea maximă pe care suprafața de pământ alocată acestora o poate suporta. Aceeași experiență arată că toate speciile de animale se pot înmulți până la numărul maxim permis de suprafața de pământ repartizată acestora. Cabalinele, bovinele și ovinele se pot înmulți rapid până la limita superioară tolerată de teren. În acest scop, se pot realiza și...

Citeste mai departe
Economia moralităţii: iluzii ale politicii vs. performanţe ale pieţei

Economia moralităţii: iluzii ale politicii vs. performanţe ale pieţei

Există un mare decalaj între performanţele pieţelor şi validarea lor în opinia publică. În ciuda superiorităţii clare a pieţelor libere asupra altor aranjamente economice în ceea ce priveşte protejarea libertăţii, promovarea cooperării sociale şi crearea prosperităţii generale, acestea au făcut mereu obiectul unor îndoieli omniprezente şi, adesea, unei ostilităţi indirecte. Desigur, mulţi oameni sunt sceptici în privinţa guvernului. Cu toate acestea, când...

Citeste mai departe
Forster şi după: 100 de ani de învăţământ de stat

Forster şi după: 100 de ani de învăţământ de stat

Recent încheiatul examen de bacalaureat a demonstrat că educaţia de stat funcţionează astăzi, mai mult ca oricând, în afara relaţiei fireşti pe care ar trebui să o aibă cu năzuinţele tinerilor şi familiilor acestora. Primatul deciziilor birocraţilor, sindicaliştilor, profesorilor, politicienilor asupra vieţii absolvenţilor de liceu explică iluziile şi deziluziile ascunse sub poleiala falsă a programelor şi strategiilor publice. In acest context, ECOL publică o scurtă incursiune...

Citeste mai departe
La revedere recesiune, bine ai venit criză

La revedere recesiune, bine ai venit criză

Recesiunea din SUA s-a încheiat oficial în iunie 2009. Însă, un boom natural post-recesiune nu s-a concretizat. În schimb, a urmat o criză nedorită. De când recesiunea a fost depăşită, rata medie anuală de creştere a PIB a fost de un neînsemnat 1,6% - cu mult sub tendinţa de creştere pe termen lung de 3,1%. Reţetele de politică economică ale administraţiei Obama - contrare afirmaţiilor intens susţinute ale preşedintelui - au eşuat în atenuarea prejudiciilor din...

Citeste mai departe
Securitatea socială - încotro?

Securitatea socială - încotro?

Securitatea socială, cel mai mare și mai popular program federal, împlinește 63 de ani și ar trebui să se pensioneze în curând. Căci securitatea socială este o schemă Ponzi între generații, un impozit pentru cei care acum lucrează pentru a-i plăti pe cei care sunt în prezent pensionați. Iar facturile tocmai își ating termenul de plată. Primul impozit pentru securitatea socială a reprezentat 2% din câștigurile de până la 3.000$ pe an. Impozitul actual pentru...

Citeste mai departe
Monarhia: prietena libertăţii

Monarhia: prietena libertăţii

Raționamentele și dezbaterile lucide au de suferit când o serie de concepte pozitive precum libertatea, egalitatea, fraternitatea, drepturile, regula majorității și bunăstarea generală, unele aflate în contradicție cu celelalte, sunt comercializate împreună sub eticheta "democrației”. Esența democrației reprezintă o metodă concretă de alegere, înlocuire și influențare a oficialilor guvernamentali (Schumpeter, 1950). Nu reprezintă o doctrină a ceea ce guvernul ar...

Citeste mai departe
De ce doreşte statul să controleze moneda

De ce doreşte statul să controleze moneda

Imaginează-ţi că te afli la conducerea statului, definit ca o instituţie care deţine un monopol teritorial asupra luării deciziilor finale în orice tip de conflict, inclusiv în cazul celor ce implică statul şi agenţii săi şi, prin urmare, ai dreptul de a impozita, adică de a determina unilateral preţul pe care îl plătesc cetăţenii pentru ca tu să ai posibilitatea de a hotărî în cele din urmă. A acţiona sub aceste constrângeri - sau, mai degrabă, fără constrângeri...

Citeste mai departe
Economia Rusiei: Putin și statul KGB-ist

Economia Rusiei: Putin și statul KGB-ist

Aflată sub guvernarea lui Putin mai bine de un deceniu, Rusia a devenit un „stat KGB-ist”[1]. Deși KGB-ul a fost abolit în 1991 după ce șeful acestuia Vladimir Kryuchkov a participat la lovitura de stat eșuată împotriva președintelui URSS Mikhail Gorbachev, mentalitatea KGB-istă continuă încă să se dezvolte. Rusia este condusă de foști oficiali KGB și oligarhi apropiați Kremlinului care controlează industria, comerțul, mass-media și sistemul bancar, desfășoară...

Citeste mai departe
Valoarea subiectivă şi preţurile de piaţă

Valoarea subiectivă şi preţurile de piaţă

Unul dintre aspectele cele mai sensibile ale teoriei economice moderne îl reprezintă relaţia dintre valoare şi preţurile de piaţă. Aceasta este o temă în care şcoala austriacă are un avantaj faţă de altele, întrucât austriecii iau în considerare experienţa predecesorilor şi pentru că ei sunt cei care au dezvoltat teoria valorii. Pe un blog dedicat standardelor “open-source” a apărut o analiză ce a luat o turnură economică. Mai exact, un expert în programare...

Citeste mai departe
Deficite, datorie şi devalorizare monetară

Deficite, datorie şi devalorizare monetară

„Aceia dintre noi care gestionează banul public trebuie să fie responsabili, să cheltuiască prudent, să schimbe obiceiurile nesănătoase şi să îl utilizeze într-un mod transparent, deoarece numai astfel putem restabili încrederea vitală între un popor şi guvernul său” (Barack Obama, Inaugural Adress, 20 ian. 2009). În ultimii ani, decidenţii politici au împins economia, mai aproape ca niciodată, la un pas de o catastrofă fiscală. În timpul administraţiei...

Citeste mai departe