Toate intrarile din anul 2012

Peste tot întâlnim astăzi oponenţi ai economiei de piaţă în incapacitatea formulării unor argumente plauzibile. În ultima vreme, „argumentul planificării centrale” şi-a pierdut mult din strălucirea de odinioară. Am avut parte de el prea mult timp. Dovezile ultimilor 40 de ani sunt prea elocvente. Cine poate pune la îndoială faptul că, aşa cum evidenţia profesorul Mises cu 30 de ani în urmă, orice intervenţie a unei autorităţi politice necesită o altă...

În societatea în care trăim, există două tipuri de ordine socială care se completează reciproc. Unul dintre acestea se referă la înţelegeri, contracte şi obiceiuri rezultate din interacţiunea indivizilor care se bucură de libertatea alegerilor permisă de împrejurări. Împrejurările sunt, pe de o parte, un rezultat al trecutului, pe de altă parte, rezultat al propriei creaţii. Al doilea tip de ordine este condus de autoritate. Sub forma legilor şi reglementărilor ad-hoc,...

Această lucrare tratează apetența omului pentru configurări şi consecințele care se ivesc de aici. „Problema livezii” poate introduce subiectul mai bine decat oricare altă afirmație abstractă. Să presupunem că avem o livadă de mere și două grupuri diferite de elevi. Primului grup, reunit în clasă, i se cere să răspundă la următoarea întrebare: „Într-o livadă dată, 100.000 de mere urmează să fie culese și adunate în grămezi. Cum ar trebui să se...

Protestatarii mișcării „Ocupați Wall Street” și a altor numeroase acțiuni similare din țară și din lume, pretind că 1% din populație deține întreaga avuţie și trăieşte pe seama restului de 99%. Soluția evidentă pe care aceștia o propun este confiscarea averii celor 1% și utilizarea ei în propriul beneficiu, nu în cel al persoanelor care formează procentul amintit şi care sunt presupuşi lacomi exploatatori capitaliști. Cu alte cuvinte, programul implicit al protestatarilor...

Există două deficite care sunt intens dezbătute: deficitul guvernului și cel al balanței de plăți. Cele două sunt conectate, dar sunt foarte diferite în ceea ce privește efectele lor. Deficitul guvernamental este văzut de către keynesiști mai mult ca un beneficiu și de către austrieci, mai mult ca o povară, însă din același motiv: înseamnă cheltuieli guvernamentale mai mari. Deficitul în balanța de plăți a SUA este privit de aproape toți economiștii ca un câştig...

Principala contribuție a Lordului Keynes nu a constat în dezvoltarea unor idei noi, ci „în renunțarea la cele vechi”, după cum chiar el declara în finalul Prefaței lucrării sale „Teoria generală”. Keynesiștii susțin că realizarea sa, care va rămâne pentru totdeauna în istoria gândirii economice, o reprezintă respingerea totală a ceea ce a ajuns sa fie cunoscută drept „Legea piețelor a lui Say”. Ei consideră că infirmarea acestei...

În scopul documentării pentru cursul meu de la Academia Mises, curs intitulat “Keynes, Krugman şi criza”, am citit secţiuni vaste din “Teoria Generală”. În cadrul capodoperei sale, Keynes ridică un impresionant cadru de analiză pentru o supoziţie crucială: lasată să se manifeste prin propriile mecanisme, piaţa liberă se poate bloca într-un echilibru caracterizat prin şomaj foarte ridicat. Deşi întreaga construcţie şi întreaga critică a lui Keynes...

Într-un articol apărut recent în New York Times, Warren Buffett afirmă că persoanele extrem de bogate nu plătesc taxe suficient de mari. Acesta sugerează că orice decizie bugetară ar trebui să prevadă majorarea taxelor percepute persoanelor extrem de bogate, în special în cazul venitului "necâștigat", provenit din dobânzi, dividente și alte acumulări de capital. Buffett se înșală. Politicile guvernamentale nocive joacă un rol important în generarea...

Majoritatea economiştilor şi diverşi comentatori sunt unanim de acord că inflaţia este un fenomen caracterizat prin creşterea generalizată a preţurilor bunurilor şi serviciilor. De aici rezultă că orice element care contribuie la creşterea preţurilor generează inflaţie. O scădere a şomajului sau o creştere a activităţii economice sunt ambele considerate potenţiale mecanisme de declanşare a inflaţiei. Alte mecanisme, ca de exemplu creşterea preţurilor materiilor prime sau a salariilor lucrătorilor,...

Economia Europei pare să se fi împotmolit până la genunchi în datorii, având deficitele publice și cele ale asigurărilor sociale obligatorii de peste 12% în Marea Britanie, peste 8% în Franța și peste 7% în Germania în 2009, iar 2010 pare să promită, în mare, cam același lucru. Majoritatea comentatorilor sunt speriați de această perspectivă, nu atât de mult din cauza statisticilor din 2009 și 2010, ci din cauza anticipațiilor lor legate de...

Odată cu decizia Franţei şi Greciei de a părăsi „tigaia încinsă a ideologiei de stânga pentru focul şi mai încins al aceleiaşi ideologii”, politica fiscală europeană a devenit un subiect destul de controversat. Dar eu văd această dezbatere şi discuţie ca fiind anostă şi neprofitabilă, în mare parte din cauza faptului că îi stârneşte pe susţinătorii politicii fiscale keynesiste (aşa-numita tabără „a creşterii”) împotriva susţinătorilor...

Ultimul val de nelinişte pe pieţele financiare a fost cauzat în special de îngrijorarea crescândă a investitorilor referitoare la “sănătatea economică” a băncilor comerciale, în special a celor din zona euro. Se pare că investitorii îşi pierd tot mai mult încrederea în capacitatea băncilor de a-şi onora obligaţiile de plată în condiţii de piaţă normale şi de a genera profituri suficiente pe viitor. Această interpretare poate oferi o explicaţie...

În cadrul conferinţei ținută în data de 20 martie 2012 la Universitatea George Washington, președintele Rezervei Federale a Statelor Unite ale Americii, Ben Bernanke a afirmat faptul că, sub existența etalonulului aur, abilitatea autorităților de a redresa condițiile economice este în mod semnificativ redusă. Președintele susține că etalonul aur împiedică banca centrală să se angajeze în politici ce au drept scop stabilizarea economiei în urma unor șocuri neașteptate...

Conform tradiției, un sistem educațional era conceput ca un tot organic, cu linii distincte stabilite între unitățile lui; și fiecare unitate trebuia să-și exercite funcția cu referire strictă la unitățile care o precedau sau succedau. Când ne-am organizat sistemul, acesta a fost planul nostru general. Unitățile noastre erau școlile primare și secundare, colegiul preuniversitar, universitatea și școala tehnică. Intenția era ca o persoană să poată trece direct de la școala primară...

Una dintre cele mai remarcabile contribuţii ale lui Ludwig von Mises a fost în privinţa tendinţei de extindere a intervenţiei guvernamentale. Guvernul, în înţelepciunea lui, identifică o problemă (Dumnezeu ştie, întotdeauna există probleme!). Apoi, el intervine pentru a „rezolva” acea problemă. Dar, ce să vezi!

Economiştii utilizează în analizele lor un șir de metode statistice care variază de la modele complexe la o simplă expunere de date istorice. Este susținut deseori că prin intermediul corelațiilor statistice, se pot organiza date istorice într-un ansamblu util de informații care, la rândul lui, poate fi folosit ca bază pentru evaluările asupra evoluţiei economiei. Pe scurt, este cunoscut faptul că, prin aplicarea metodelor de statistică asupra informațiile istorice, se pot evidenția...

Banii lumii de astăzi, sau altfel spus, sistemul banilor fiat reprezintă o schemă economică şi socială distructivă cu consecinţe economice şi sociale vaste şi extrem de dăunătoare, efecte care se extind mult mai mult decât îşi pot imagina majoritatea oamenilor. Banii fără acoperire sunt inflaţionişti. Aceştia aduc beneficii pentru puţini şi dezavantaje pentru mulţi alţii, ei provoacă cicluri de creştere şi de decădere a economiei, conduc la supraîndatorare, corup moravurile...

În calitate de profesor într-un liceu public, sunt confruntat zilnic cu realităţile lamentabile ale monopolului statului în educaţie. Apatia studenţilor, stagnarea metodologică, ineficienţa birocratică, cartelurile editurilor ce publică manuale, preocuparea obsesivă pentru note, relaţiile coercitive şi curricula rigidă şi „igienizată” sunt doar câteva dintre problemele evidente însoţite de duşul rece al deziluzionării şi epuizarea graduală a profesorilor la...

Afirmaţia potrivit căreia lucrurile pot merge bine în teorie, dar nu în mod necesar şi în practică este bine cunoscută [1]. De obicei este subapreciată importanţa teoriei, sugerând faptul că aceasta ar fi prea îndepărtată de lucrurile practice care sunt la îndemână în rezolvarea problemelor. Filozoful prusac Immanuel Kant (1724–1804) a răspuns acestor critici în eseul său “Privind judecata populară: «Un lucru poate fi adevărat...

China pare să fi trecut prin criza economică mondială mai bine decât multe alte ţări. Admiratorii ei pretind că, sub „capitalismul de stat”, planificatorii au condus marile companii ale statului în mod raţional şi înţelept pe drumul spinos al economiei mondiale. Partidul Comunist Chinez (P.C.C.) planifică, supraveghează şi administrează reţeaua complexă de bănci de stat, companii aeriene, de cale ferată, utilităţi, companii petroliere şi mari producători, toate acestea...

Care este cel mai lung experiment socialist? Care a fost succesul aplicării lui? În cazul în care cineva îţi cere să susţii ideea conform căreia socialismul a eşuat, ce exemplu ai oferi? Unde a apărut socialismul modern? În America. Aşa este: pe tărâmul libertăţii şi în casa celor curajoşi. În rezervaţiile indiene. Acesta a apărut pentru a controla războinicii adulţi. Scopul era ţinerea populaţiei indigene în sărăcie şi neputinţă. A funcţionat...

Într-un articol precedent, „Conservatorii iubitori de impozite”, am scris despre o linie invizibilă, jos, pe mijlocul străzii tale. Jones locuieşte în partea cealaltă a străzii. Tu locuieşti în partea ta. Jones îţi face o ofertă să vinzi un lucru cu 10% mai ieftin decât vinde Smith. Acesta locuieşte în aceeaşi parte a străzii ca şi tine. Smith îi convinge pe Brown şi pe Green să impună un impozit pe vânzări de 25% la orice Jones oferă spre...

Școala austriacă de economie a fost fondată în 1871, odată cu publicarea lucrării lui Carl Menger, “Principiile economiei”. Menger, alături de William Stanley Jevons și Leon Walras, a dezvoltat teoria marginalismului în analiza economică. Menger a dedicat lucrarea sa, “Principiile economiei”, colegului său german, William Roscher, o figură proeminentă în școala istorică germană, școală cu puternice influențe în țările vorbitoare de limbă germană. În...

Mi-l imaginez pe cititor spunând: ”Ei bine, am greşit eu acuzându-i pe economişti că ar fi insipizi şi reci? Ce mai reprezentare a umanităţii! Puterea de a spolia este de neînlăturat, aproape naturală, luând orice formă, practicată sub orice pretext, împotriva legii sau în conformitate cu legea, abuzând de cele mai sfinte lucruri, este rezultatul jocului alternativ între slăbiciunile şi naivitatea maselor, extinzându-se incontinuu pe seama a ceea...

Ocazia deosebită a acestui discurs, alături de problema practică cea mai importantă cu care economiștii se confruntă în ziua de azi, au făcut alegerea temei discursului aproape inevitabilă. Pe de o parte, instituirea încă recentă a Premiului Nobel pentru Științe Economice marchează un pas semnificativ în procesul prin care științei economice i-a fost recunoscută, de către opinia publică, o parte din demnitatea și prestigiul științelor fizice. Pe de altă parte, economiștii sunt...

Un comentator de ştiri remarca, la un moment dat, că „oricare şase economişti vor genera aproximativ şase politici economice diferite”. Într-adevăr, lucrurile par a sta aşa! Dacă economia este o ştiință, atunci de ce oare sfidează precizia, siguranţa si relativa unanimitate a opiniilor ce caracterizează multe alte ştiinţe - de pildă fizica, chimia şi matematica? Dacă legile economiei şi ale acţiunii umane există şi sunt imuabile, atunci de ce opiniile economiştilor sunt atât...