Salariul minim distorsionează concurența pe piaţa muncii

Share:

Dacă demersul actual al sindicatului Service Employees International, susținut de clasa politică și de mass-media, cu privire la majorarea salariului minim de la 7.25 dolari la 15 dolari pe oră va avea succes, atunci acesta va avea ca efect un șomaj ridicat în rândul muncitorilor sab-calificați, cei care sunt așa-zișii beneficiari ai acestei inițiative. Motivul nu constă numai în faptul că salariile mai mari conduc la creșterea costurilor de producție și prin urmare la creșterea prețurilor care, la rândul ei, determină o scădere a volumului vânzărilor efective și implicit a numărului necesar de salariați. Mai există un motiv, la fel sau poate chiar mai important decât primul în acest caz, iar acesta este un motiv  care nu este explicat suficient prin aducerea în discuție a procesului de substituire a muncii directe a angajaților cu utilaje sau de automatizarea acesteia ca urmare a creșterii salariilor. Acest lucru arată că un salariu mic constituie un avantaj competitiv pentru angajații slab calificați, care îi protejează pe aceștia de concurența făcută de angajații cu o calificare înaltă. Cu alte cuvinte, un salariu de 7.25 dolari pe oră acordat angajaților unui fast-food este menit să îi protejeze pe aceștia în competiția cu angajații care pot câștiga de la 8 la 15 dolari pe oră în alte arii ocupaționale. Angajații care pot obține acest nivel salarial mai ridicat nu sunt interesați să obțină locuri de muncă la nivelul mai scăzut al angajaților unui fast-food.

Dar dacă salariul angajaților unui fast-food, precum și cel al tuturor angajaților care câștigă în prezent mai puțin de 15 dolari pe oră, crește la 15 dolari pe oră, atunci acești angajați mai competenți vor câștiga acum la fel de mult ca angajații unui fast-food, la fel cum pot câștiga în oricare dintre ocupațiile pe care le-au avut până în prezent.

Mai mult decât atât, creșterea pe scară largă a nivelului salarial la 15 dolari pe oră va cauza șomaj în toate ocupațiile afectate. Funcționarii șomeri, cei care lucrează în domeniul telemarketing-ului, muncitorii din fabrici și oricine altcineva, care în alte condiții ar fi câștigat între 8 și 15 dolari pe oră, nu vor mai avea niciun motiv să nu aplice pentru un loc de muncă într-un fast-food, deoarece aici vor fi plătiți la fel de mult ca în orice altă slujbă disponibilă. Și din moment ce lucrătorii sunt mai competenți, este foarte probabil ca ei să fie preferați în defavoarea angajaților slab calificați care lucrează acolo în prezent. Astfel, creșterea salariului angajaților unui fast-food este ca o invitație pentru concurența făcută de persoane care nu  s-au gândit până acum să lucreze într-un fast-food și care, fiind mai bine calificate,  aproape sigur vor lua locurile de muncă ale celor mai puțin calificați.

Având în vedere gradul mai mic de ocupare a locurilor de muncă slab calificate, cum ar fi cele dintr-un fast-food și stimulentul creat care a condus la creșterea nivelului de competiție pentru ocuparea acestor posturi în rândul angajaților calificați, rezultatul ar fi acela de eliminare a acestor posturi, concomitent cu disponibilizarea angajaților mai puțin pregătiți. Bineînțeles că acest lucru îi va priva pe acești oameni de posibilitatea de a dobândi competențe și abilități ca urmare a acumulării de experiență profesională și care ulterior le-ar fi permis să facă față unor posturi cu cerințe mai mari.

Cererea pentru un salariu minim de 15 dolari pe oră reprezintă de fapt situația unui angajat slab calificat care încearcă să obțină un salariu mai mare, adică "să dea vrabia din mână pentru cioara de pe gard ", acesta fiind doar un mod de-a spune. Din păcate, la un nivel ridicat al salariului, sunt mai puține „ciori pe gard” decât „vrăbii în mână” și toate sau aproape toate „ciorile vor zbura în mâinile altora”, adică în mâinile celor care posedă competențe și abilități mai bune, în cazul în care angajații slab calificați vor încerca să dea ceea ce au deja în mână pentru a obține altceva.

Acesta trebuie să fie în cele din urmă rezultatul, chiar dacă ar exista o modalitate prin care salariații actuali ai unui fast-food și alții în situația lor să își păstreze locurile de muncă pentru un timp. Chiar și așa, practic, de fiecare dată când se va pune problema unor noi angajări, salariații noi vor fi cu siguranță recrutați din rândul unor persoane competente și mai pregătite față de cei care erau angajați până acum pe acele posturi. Astfel, poate nu chiar imediat, dar odată cu trecerea timpului, persoanele care se află la sau aproape de nivelul inferior al competențelor nu își vor mai găsi, pur și simplu, un loc în cadrul sistemului economic.

Nimeni nu poate pune la îndoială dorința de a putea câștiga 15 dolari pe oră față de 7.25 dolari pe oră. Și mai de dorit este posibilitatea de a câștiga 50 dolari pe oră în loc de 15 dolari. Totuși, este necesar să se cunoască mult mai multe despre funcționarea economiei, înainte de a se încerca adoptarea unor schimbări majore în politica economică,  schimbări care se vor realiza prin organizarea unei mișcări de amploare, care se bazează doar pe dorința de îmbunătățire a nivelui economic și nu pe o cunoaștere adevărată a modalităților prin care aceasta se poate obține.

 

Acest articol a apărut în cadrul Institutului Ludwig von Mises, 04.01.2014 .

Share:

Publicat de