O mulțime de decidenți politici și analiști economici condamnă în aceste zile pretenția FMI și a UE de a coborâ ținta de deficit cash pentru 2015 de la 1,4% din PIB, așa cum fusese asumat inițial, la 0,9% din PIB. Se ridică astfel problema dacă nu cumva FMI și Uniunea Europenă au devenit chiar absurde, sau mai catolice decât Papa, în materie de deficit, în condițiile în care Guvernul se pregătea să negocieze chiar creșterea țintei de deficit la 1,9%. În realitate, lucrurile sunt simple, logice, și decurg tocmai din "artificiul" prin care Guvernul a crezut că își va ușura situația în 2015. Guvernul a anuntat recent ca va plati in avans drepturile salariale castigate in instanta (2,3 miliarde lei), precum si anumite despagubiri din partea ANRP (dupa unele evaluari, efectul cumulat ar putea tinti catre cca. 0,5% din PIB). Acești bani erau prevazuti in bugetul pentru 2015. Rezulta deci ca astfel guvernul muta niste angajamente de plata din 2015 in 2014. Asadar, cheltuielile din 2015 se vor reduce proportional cu suma respectiva (0,5% din PIB). Astfel, FMI nu face decat sa corecteze tinta de deficit din 2015 cu aceasta plata in avans, care nu va mai figura in bugetul pentru 2015. Este însă evidentă incapacitatea guvernului de a fi avut în 2014 o executie bugetara mai... "investitională". Aceasta a fost însă opțiunea guvernului, a preferat ca până acum să înregistreze excedent, însă aceasta nu va ușura, contrar pretențiilor, constrângerile de deficit din anul următor.