Contributiile autorului: Silviu Cerna

Deficitele bugetare și inflația

Deficitele bugetare și inflația

Deficitele bugetare constituie o importantă sursă de inflaţie. Pentru a înţelege acest lucru, este necesară examinarea modului în care statul îşi finanţează deficitele. Din punct de vedere al raportului venituri-cheltuieli, statul este un agent economic ca oricare altul, iar, ca urmare, este supus aşa-numitei "constrângeri bugetare". În cazul unui agent economic obişnuit, cheltuielile suplimentare pot fi acoperite în două moduri: prin creşterea veniturilor (de exemplu,...

Citeste mai departe
Politica monetară

Politica monetară

Banca centrală este unul dintre cei mai puternici actori ai vieţii economice. De aceea, politica pe care o duce această instituţie este extrem de importantă, atât pentru realizarea diverselor obiective ale politicii economice (creştere economică, grad ridicat de ocupare a mâinii de lucru, stabilitatea preţurilor, echilibrul balanţei de plăţi), cât şi în raport cu deciziile celorlalţi actori de pe scena macroeconomică (guvern, uniuni profesionale, sindicate, instituţii europene...

Citeste mai departe
Noua politică monetară a BCE

Noua politică monetară a BCE

Banca Centrală Europeană (BCE) s-a hotărât, în sfârşit, să adopte politica monetară numită "relaxare cantitativă" (Quantitative Easing, QE). În modul acesta, ea se alătură celorlalte bănci centrale importante ale lumii în efectuarea celui mai mare experiment monetar din întreaga istorie a instituţiei băncii centrale. Caracteristicile acestei noi politici monetare sunt cunoscute. În prima fază, banca centrală reduce rata dobânzii directoare - utilizată în...

Citeste mai departe
Un sfert de veac de tranziție

Un sfert de veac de tranziție

În decembrie 1989, România a pornit pe drumul transformării istorice a totalitarismului comunist în capitalism democratic. Un drum pe care nici o ţară nu-l mai parcursese până atunci şi pe care elitele româneşti îl cunoşteau încă şi mai puţin decât cele din alte ţări comuniste, care, de bine, de rău, încercaseră să reformeze comunismul înainte de prăbuşirea acestuia. În pofida independenţei lor adesea clamate, comuniştii români...

Citeste mai departe
Băncile centrale în epoca postcriză

Băncile centrale în epoca postcriză

Criza financiară apărută în 2007 a schimbat radical comportamentul băncilor centrale. Marile bănci centrale ale lumii (Fed, BCE, Banca Angliei, Banca Japoniei) şi-au asumat noi obiective şi au recurs la noi instrumente, ceea ce înseamnă că şi-au asumat un nou rol în economie şi o nouă relaţie cu guvernul. În condiţiile atenuării crizei şi ale unei anumite tendinţe de revenire la normalitate, în literatură are loc o amplă dezbatere cu privire la viitorul instituţiei băncii...

Citeste mai departe
Capitalismul

Capitalismul

Deşi, după multe ezitări, autorităţile române au declarat că îşi propun să instaureze economia de piață, mulţi oficiali şi formatori de opinie şi, din păcate, destui economişti nu par a şti prea bine nici acum - la un sfert de veac de la căderea comunismului - ce este şi cum funcţionează acest tip de economie. De aceea, este utilă analiza trăsăturilor acestui sistem economico-social. Capitalismul este un sistem economic în care oamenii posedă şi folosesc bunurile în...

Citeste mai departe
Antiausteritatea: o luptă cu morile de vânt

Antiausteritatea: o luptă cu morile de vânt

Ideile greşite au viaţă lungă, ceea ce confirmă cunoscutele cuvinte ale lui Keynes din ultimele pagini ale ''Teoriei generale....'' despre forţa ''penetraţiei treptate a ideilor'' şi teoreticienii şi oamenii practici, care, deşi ''se cred liberi de orice influenţe intelectuale'', sunt ''robii vreunui economist defunct''. Un exemplu în acest sens este ideea luptei împotriva austerităţii. Astfel, rezultatele ultimelor alegeri parlamentare din România şi măsurile de eliminare a unor taxe...

Citeste mai departe