Rata de absorbție a fondurilor europene a ajuns, în anii care au trecut de la aderare, o expresie fetișizată, o cifră simbol, cu încărcătură mai mult politică decât economică. Deși rata de absorbție a fondurilor europene a fost în 2013 cât în cei șase ani de la aderare, atingând 33%, impulsul dat economiei rămâne palid. Efecte vizibile, însemnând o creștere a PIB de 1-2%, vor apărea abia când vor fi depășite 60 de procente. În...
Citeste mai departeToate intrarile din anul 2014
Pe 18 iulie 2013, Detroit a devenit cel mai mare oraş care a dat vreodată faliment, după un secol de capitalism industrial, emblematic pentru industria automobilului de pretutindeni. Henri Ford a fondat Compania Auto Ford în anul 1903 în oraşul Detroit, unde au apărut rapid alte companii auto înfiinţate de William C. Durant, fraţii Dodge, Walter Chrysler, James Ward Packard şi alţii. La data declarării falimentului, politicienii populişti adunaseră 100.000 de creditori...
Citeste mai departe”Altfel, nu ne rămâne decât să recurgem la un “gentleman agreement”, dacă poate fi imaginat așa ceva, în general, cu guvernul: reducem impozitele doar dacă permite cadrul fiscal-bugetar însă, în aceeași logică, atenție, creștem impozitele doar dacă permite economia…”, arată Cosmin Marinescu într-un interviu pentru Hotnews.ro: “Aproape de fiecare dată când se discută anumite măsuri de relaxare fiscală, prima problemă care...
Citeste mai departeAu început înscrierile pentru distincția Studentul Anului 2014, competiție adresată studenților din mediul universitar românesc ce studiază unul dintre domeniile: Economie, Arhitectură, Jurnalism și Comunicare, Medicină și Drept. În cadrul categoriei Economie, studentii trebuie sa realizeze un eseu cu tema "Impactul reducerii programului de achizitie de active a FED-ului in SUA asupra pietelor emergente. Impactul asupra economiei Romanesti" . Cea mai bună lucrare...
Citeste mai departeReprezentanţii Confederaţiei Asociaţiilor Ṭărăneşti din Romȃnia (CATAR) cer autorităţilor să se implice mai mult în promovarea producătorilor autohtoni. Scopul: sprijinirea acestora pentru a putea face faţă concurenţei neloiale exercitate de importatorii de legume şi fructe. Aceştia din urmă nu sunt "loiali", conform opiniei reprezentanţilor CATAR, atunci când declară valori mai mici ale mărfii importate şi plătesc taxe pe măsură. Pledoaria pentru protecţionism vine însoţită...
Citeste mai departeManuel Valls, noul prim-ministru al Franței, intenționează adoptarea unor măsuri de reducere a deficitul bugetar al Franței sub 3% din PIB până în anul 2015, adică o reducere de 1,3% față de valoarea sa actuală. Totuși, în schimbul implementării măsurilor de reformă, guvernul francez cere oficialilor de la Bruxelles modificarea criteriilor stabilite prin Tratatul de la Maastricht argumentând că, altfel, reducerile bugetare prevăzute nu vor fi suficiente. Drept răspuns, președintele...
Citeste mai departeGuvernul a anunțat că salariul minim va crește, până în 2016, cu 75 lei în fiecare semestru. Dar oare economia avansează într-un ritm care să poată absorbi o asemenea creștere semestrială? În România, ilustrativ este raportul în care se prezintă salariul minim față de câștigul salarial mediu pe economie. Dacă în 2014 vor fi validate prognozele privind nivelul de 2.279 lei al câștigului salarial mediu brut, atunci salariul minim va reprezenta...
Citeste mai departeÎncepând cu luna aprilie au intrat în vigoare o serie de reglementări privind vânzarea terenurilor agricole din extravilan. Măsura a fost iniţiată cu scopul de a contracara efectele „liberalizării” tranzacţiilor cu terenuri către cetăţenii străini. Conform evoluţiilor de până acum, măsura poate fi considerată un „succes”: piaţa este blocată, aşa că nu se mai poate vorbi despre liberalizare. Explicaţia este foarte simplă şi o anticipam într-o...
Citeste mai departePuține cărți de economie au fost atât de mediatizate precum Capital in the Twenty-First Century a lui Thomas Piketty, care pretinde că a descoperit cauzele „eșecului inevitabil” al capitalismului. Teza principală a cărții susține că, în economia de piață, randamentul capitalului este mai mare decât rata de creștere economică. Astfel, „avuția capitaliștilor” se multiplică mai repede decât veniturile proletarilor, ceea ce conduce la accentuarea polarizării...
Citeste mai departeImpozitarea puternică a muncii explică, printre altele, de ce piața muncii din România pare “încremenită în proiect”, conectată mai degrabă la politicile de asistență socială decât la criteriile de performanță economică. În legătură cu reducerea CAS, Premierul caută să arate că susține reducerea impozitării muncii, iar Președintele îl întreabă dacă se descurcă și cu MTO-ul. Din acest punct de vedere, reducerea CAS trebuia să aibă...
Citeste mai departeUltimele date anunţate de INS, mai mult de nevoie decât de voie, au reuşit să încingă şi mai mult atmosfera incandescentă din ultimele zile. Deşi au vizat în principal creşterea economică, în realitate au reuşit să crească doar temperatura şi intensitatea criticilor. Într-un an (electoral) în care fiecare procent în plus este util pentru a lăuda o creştere economică sublimă, dar practic cvasiinexistentă, statistica este chemată să facă dovada „dărniciei”...
Citeste mai departeInițiativa aflată în aceste zile pe agenda politică nu are în centru problema amnistiei, ci pe cea a amneziei fiscale. Avem de-a face cu o manifestare patologică acută în perioadele electorale. Patologia este următoarea: la început guvernanţii înfierează populist lipsa resurselor bugetare, care i-ar împiedica să înfăptuiască propria realitate imaginată în programele de guvernare. Apoi, uită brusc de bugetul insuficient ṣi afirmă că amnistia fiscală (electorală)...
Citeste mai departeNici nu și-a intrat bine în pâine "taxa pe stâlp", și pe alte "construcții speciale" investiționale, că deja i-a venit vremea să fie remaniată. După ce economia a dat semne, pe primul semestru, de "recesiune tehnică", guvernul dă și el semne că începe să se gândească la economie, la soarta investițiilor, care au tras în jos creșterea economică și optimismul mediului de afaceri. Cu siguranță că fără taxarea construcțiilor speciale...
Citeste mai departeToamna miroase electoral tot mai "îmbietor". Decizia guvernanţilor de a permite absolvenţilor de liceu să urmeze studii superioare fără să fi absolvit bacalaureatul denotă incomparabil mai multă ipocrizie decât gestul unui elev care oferă flori profesoarei pentru a-l scăpa de repetenţie. Dincolo de discuţiile despre raporturile dintre facultăţi și colegii, despre adevăraţii beneficiari (universităţi private sau de stat), decizia ascunde ceva mult mai profund: lipsa de interes...
Citeste mai departeLa noi, după doar câteva luni de impozitare (specială) a "construcțiilor speciale", care a anulat investiții și a introdus economia în "recesiune tehnică", Guvernul anunță deja reducerea cotei de impozitare. La alții, după doi ani de la momentul anunțării, cu același aplomb electoral, a introducerii unei taxe de 75% asupra veniturilor de peste 1 milion de euro, Guvernul francez se pregătește să renunțe la această decizie. Deși am fi tentați să credem că decidenții...
Citeste mai departeÎn general, politicienii pretind că sunt susținătorii votului, ca formă esențială de exprimare democratică. În același timp, se pare că fac tot ceea ce pot pentru a împiedica exprimarea democratică, așa cum a fost cazul votului de ieri al românilor din străinătate. Atunci când alegătorii stau acasă și absenteismul crește, aleșii deplâng la televizor lipsa de spirit civic din partea cetățenilor absenți. Ieri, însă, guvernul le-a închis românilor...
Citeste mai departeCeea ce părea doar o simplă lozincă este luat tot mai mult în serios, chiar dacă funcționarea democrației arată că opțiunile votanților contează tot mai puțin după ce politicienii ajung să dețină puterea. Acest lucru nu trebuie însă să descurajeze. Majorități "confortabile" de 60-70% ajung să se vadă înșelate, darămite niște minorități individuale. Zilele trecute, zeci de mii de oameni care cred în dreptul la vot au cerut ca și semenii lor din diaspora să...
Citeste mai departeIndiferent de rezultatul alegerilor de duminică, dacă se va produce sau nu o schimbare la nivel politic, este însă cert că aceste alegeri marchează o schimbare de paradigmă în conştiinţa civică. Oamenii au început, în sfârşit, să ocupe “strada” – acel spaţiu public care până acum câteva zile părea doar suportul afişelor electorale. Ieşind din inerţie, ei protestează fie împotriva unui candidat, fie împotriva unor false valori,...
Citeste mai departeDuminică, România a arătat că încă “se poate”. Am asistat la redescoperirea unor valori de mult uitate și s-a văzut cum undeva, la limita dintre revoltă și resemnare, renaște speranța. După un sfert de secol, oamenii au arătat din nou cât de puternică este forța lor atunci când se unesc pentru schimbare. Mobilizarea impresionantă a celor deciși să apere libertatea, respectul, corectitudinea și să lupte împotriva unui sistem care nu pune pe primul plan drepturile...
Citeste mai departeO mulțime de decidenți politici și analiști economici condamnă în aceste zile pretenția FMI și a UE de a coborâ ținta de deficit cash pentru 2015 de la 1,4% din PIB, așa cum fusese asumat inițial, la 0,9% din PIB. Se ridică astfel problema dacă nu cumva FMI și Uniunea Europenă au devenit chiar absurde, sau mai catolice decât Papa, în materie de deficit, în condițiile în care Guvernul se pregătea să negocieze chiar creșterea țintei de deficit la 1,9%. În realitate,...
Citeste mai departeDe curând, 33 de oameni de afaceri și economiști au semnat o scrisoare deschisă în care pledează împotriva creșterii salariului minim. Argumentele, logice și pragmatice, descriu caracterul nociv al acestei măsuri. Pentru oricine inițiază un minim exercitiu de logică economică este evident faptul că majorarea salariului minim îi afectează mai ales pe acei lucrători pe care se pretinde că ar trebui să îi sprijine: salariații slab calificați sau necalificați. De vreme ce...
Citeste mai departe