Toate intrarile din anul 2011

Rolul educaţiei în plan individual şi social nu constituie o descoperire a omului modern. De la educaţia realizată în conformitate cu valorile morale ale familiei – fundamentată pe alegere – până la educaţia modernă – consecinţă a coerciţiei guvernamentale, motivaţia educării a fost aceeaşi: rolul formator al educaţiei pentru individ în sine dar şi ca fiinţă socială. Ceea ce caracterizează diferit evoluţia în timp a educaţiei este transformarea procesului...

Într-un text publicat în 2006 [1], Drieu Godefridi [2] se angajează într-o critică a curentului libertarian – în special a ramurii anarho-capitaliste - încadrîndu-l printre ideologiile utopice. Deși ar fi destule de spus despre înțelesul unor astfel de termeni, ca anarhism sau utopie, expunerea de față nu își propune să se transforme într-o dispută semantică. Pe de altă parte, nici nu încercăm să ridicăm la fileu probleme fundamentale ale...

Pentru guvernele ţărilor democratice, comportamentul tipic al ultimelor decenii a fost și este legat de binomul, aparent de neseparat, impozite - cheltuieli. Atitudinea tipică este, în primul rând, de a cheltui bani pe programe vrednice sau, de cele mai multe ori, nevrednice, indiferent dacă veniturile care ar trebui generate de respectivele cheltuieli se mai concretizează sau nu. Spre deosebire de cei pe care îi impozitează, statul niciodată nu rămâne fără bani, el se poate împrumuta...

Asocierea dintre educaţie şi relaţiile de piaţă reprezintă încă o „blasfemie” în majoritatea ţărilor lumii ale căror sisteme educaţionale sunt dominate de intervenţionismul guvernamental. Susţinătorii extinderii relaţiilor de piaţă în acest domeniu al vieţii omului şi societăţii utilizează, în mod frecvent, două argumente: unul general, de natură juridică, şi altul specific, economic. Primul se referă la dreptul pe care îl au părinţii de a se ocupa...

Într-o lume ce se doreşte a fi tot mai democratizată - cu sau, mai degrabă, fără voia celor vizaţi - intervenţionismul global(izat) îşi dezvăluie noi şi noi faţete. Unele însoţite de agresiune, altele de compasiune şi suport financiar [1]. Aici ne vom referi doar la acea politică a solidarităţii internaţionale intitulată cu o oarecare preţiozitate asistenţa financiară externă. În cadrul acestui studiu îmi propun să ofer o analiză critică a politicilor de asistenţă...

Pe 5 mai 1990, în cadrul unei conferinţe în Colorado, Margaret Thatcher susţinea un discurs care este considerat de unii ca fiind al doilea discurs ca însemnătate după cel a lui Churchill. În cadrul conferinţei, Margaret Thatcher aducea în prim plan, pe lângă problema invaziei Irakiene în Kuweit, problemă curentă vremii, ideea de nouă comunitate globală (new global community) unde, pe lângă protecţia mediului, politica de dezvoltare...

După cel de-al Doilea Război Mondial, țările care au avut creșterile economice cele mai spectaculoase au fost, aparent paradoxal, țările învinse și a căror industrie a fost grav afectată: Germania și Italia. 85% din marina comercială a Italiei a fost distrusă, 1/3 din căile ferate și 1/5 din platformele industriale. În Germania 20% din clădirile rezidențiale, din care 50% în orașele majore au fost distruse, 90% din rețeaua de căi ferate era fie distrusă, fie imposibil de utilizat,...

Cartea cu titlul de mai sus, publicată în acest an la Editura Institutul European, este o colecție de eseuri despre praxeologie, care își propun analiza metodologiei Școlii Austriece, ignorată mult timp în mediile academice naționale și internaționale. Acest volum se axează în general pe explicarea ideilor filosofice austriece și a principiilor metodologice asociate acestei perspective. Ca atare, studiile cuprinse în această lucrare nu își propun tratarea exhaustivă...

The book with the above-mentioned title is a collection of essays on praxeology, which aim to analyse of the methodology of the Austrian School, long time ignored within national and international academic circles. This volume generally focuses on providing an explanation for the Austrian philosophical ideas and for the methodological principles associated with this perspective. Thus, the studies included in this paper don’t have as a purpose the exhaustive treatment of the Austrian School topics,