Scopul acestei lucrări este să ofere o perspectivă comparativă asupra instituţiilor monetar-bancare contemporane. Problematica monetară reprezintă, fără îndoială, unul dintre cele mai complexe şi incitante domenii de cercetare economică. Este, totodată, un domeniu căruia i s-a acordat o vastă atenţie în literatura de specialitate.

În ultimele decenii, sub impactul nemulţumirii crescânde faţă de starea monedei şi a activităţii bancare ce a cuprins comunitatea academică a economiştilor, asistăm la reaprinderea unei dezbateri (la modă cu mai bine de un secol în urmă) ce părea la un moment dat definitiv stinsă. Această dezbatere se referă la organizarea sistemului monetar-bancar actual, la măsura în care acesta promovează aspiraţiile către prosperitate ale tuturor indivizilor. Discuţia in speţă s-a purtat şi se poartă încă pe două fronturi.

Pe de o parte, criticile vizează rolul băncii centrale în cadrul sistemului monetar, aici putând fi incluse numeroase probleme precise: este banca centrală rezultatul acţiunii guvernului sau produsul pieţei libere, cum/dacă ar trebui constrânsă activitatea băncii centrale, poate concurenţa monetară să ofere rezultate mai bune decât banca centrală, serveşte moneda de hârtie mai bine interesele societăţii decât moneda-marfă etc. Pe de altă parte, unii autori au punctat existenţa unor slăbiciuni încă mai de substanţă în interiorul aranjamentelor monetar-bancare existente. Acestea se referă la fragilitatea inerentă a activităţii bancare cu rezerve fracţionare şi la imposibilitatea apariţiei pe o piaţă liberă a acestei instituţii - şi deci, la incompatibilitatea dintre practicarea rezervelor fracţionare şi respectarea cadrului juridic necesar unei societăţi libere.