Luna viitoare, californienii vor vota asupra Propunerii 19, o măsură de legalizare a marijuanei. Deoarece niciun stat nu a făcut un astfel de pas, votanţii sunt supuşi unui val de afirmaţii neînsoţite de dovezi menite să inspire frică cu privire la ce se va întâmpla dacă prohibirea drogurilor va fi abolită. Dar nu e nevoie ca – şi nu ar trebui ca – lucrurile să stea în felul acesta. Cu zece ani în urmă, Portugalia a devenit prima naţiune occidentală care a adoptat decriminalizarea pe scară largă, la nivel naţional, a drogurilor. Acea lege – adoptată la 1 octombrie 2000 – a abolit sancţiunile penale pentru toate tipurile de narcotice – nu doar marijuana, ci şi droguri tari, precum heroina şi cocaina.

Decriminalizarea drogurilor în Portugalia se aplică doar consumului personal de droguri; traficul de droguri rămâne o infracţiune penală. Există în acest moment dovezi empirice întinse de-a lungul unui deceniu privind ce se întâmplă efectiv – şi ce nu se întâmplă efectiv – atunci când sancţiunile penale împotriva posesiei de droguri sunt ridicate.

Indivizii prinşi cu droguri în Portugalia nu mai sunt arestaţi sau trataţi ca criminali. În schimb, ei sunt trimişi în faţa unui tribunal de profesionişti din domeniul medical unde li se oferă oportunitatea, dar nu sunt constrânşi, să primească tratament furnizat de guvern.

În ceea ce îi priveşte pe cei care sunt diagnosticaţi ca dependenţi de droguri, tribunalele au puterea de a impune sancţiuni non-penale. Dar în practică, scopul principal este direcţionarea indivizilor către tratament.

Indiferent de măsurătorile utilizate, schema de decriminalizare a drogurilor din Portugalia a fost un succes răsunător. Consumul de droguri în rândul multor categorii a scăzut în termeni absoluţi, inclusiv pentru grupuri demografice-cheie, cum ar fi adolescenţii între 15 şi 19 ani. Acolo unde rata consumului de droguri a crescut, creşterea a fost modestă – cu mult sub creşterea înregistrată în majoritatea celorlalte naţiuni membre ale Uniunii Europene, care continuă să criminalizeze consumul de droguri.

În momentul de faţă, Portugalia, care se număra printre ţările cu cele mai mari probleme în materie de consum de droguri, are cea mai scăzută rată de consumatori de marijuana şi cea mai scăzută rată de consumatori de cocaină. Bolile legate de consumul de droguri, inclusiv transmiterea virusului HIV, transmiterea hepatitei şi decesele cauzate de consumul de droguri, au scăzut semnificativ.

Dincolo de date, succesul Portugaliei în materie de decriminalizare este ilustrat de absenţa agitaţiei politice în favoarea revenirii la criminalizarea consumului de droguri. Aşa cum era de aşteptat într-o ţară conservatoare din punct de vedere social şi predominant romano-catolică, propunerea de decriminalizare a consumului de droguri a provocat o controversă intensă cu un deceniu în urmă.

Mulţi politicieni au insistat că o vastă paradă de lucruri oribile vor avea frâu liber ca urmare a decriminalizării consumului de droguri, inclusiv creşterea masivă a consumului de droguri în rândul tinerilor şi transformarea Lisabonei într-un „paradis al drogurilor pentru tineri”.

Însă niciunul dintre acele scenarii înspăimântătoare nu a avut loc. Cetăţenii portughezi, capabili să compare problemele scăpate de sub control privind consumul de droguri din anii 1990 cu situaţia mult îmbunătăţită din prezent, nu doresc revenirea la vremurile în care consumul de droguri era criminalizat. Niciun politician influent nu susţine un astfel de demers.

Deşi populaţia Portugaliei este mult mai mică decât cea a Statelor Unite, peste zece milioane de oameni nu poate fi considerată o cifră nesemnificativă. Dar mult mai relevant decât mărimea populaţiei este faptul că în anii 1990 Portugalia – ca şi Statele Unite astăzi – avea o problemă explozivă în privinţa drogurilor. Şi cu cât statul a criminalizat mai mult consumul de droguri, cu atât problema a devenit mai gravă.

Decriminalizarea consumului de droguri în Potrugalia a devenit o soluţie practică în momentul în care parlamentul a convocat o comisie de experţi apolitici însărcinaţi să determine modul cel mai eficient în care ţara ar putea să-şi rezolve problema tot mai gravă privind consumul de droguri. Comisia a conchis că decriminalizarea era cea mai bună cale pentru reducerea problemelor legate de consumul de droguri, iar evenimentele scurse între timp au demonstrat înţelepciunea acelei recomandări.

Ideea că decriminalizarea poate ameliora problema consumului de droguri ar putea părea contraintuitivă. Dar oficialii portughezi privind combaterea consumului de droguri, cu o experienţă de un deceniu privind decriminalizarea consumului de droguri, înţeleg raţiunile pentru această relaţie cauzală.

Mai întâi, atunci când un guvern ameninţă să transforme consumatorii de droguri în criminali, un zid al fricii ia naştere între oficiali şi cetăţeni şi, ca urmare, acesta previne tratamentul eficace şi campaniile educaţionale. Cei mai importanţi oficiali portughezi din domeniul combaterii consumului de droguri au declarat că stigma creată prin criminalizarea consumului de droguri şi teama faţă de guvern reprezentau cele mai mari bariere împotriva campaniilor educaţionale eficace şi programelor de tratament în cursul anilor 1990.

În al doilea rând, tratarea dependenţei în ce priveşte consumul de droguri ca o problemă de sănătate, nu ca o infracţiune penală, înseamnă că soluţiile corecte pot fi identificate. Şedinţele de terapie cu cei dependenţi de droguri sunt mult mai eficace decât închisoarea în a transforma consumatori dependenţi de droguri în non-consumatori de droguri.

În al treilea rând, când un guvern nu mai cheltuie sume importante de bani pe arestarea, judecarea şi încarcerarea consumatorilor de droguri, acei bani pot fi utilizaţi în schimb pe tratamente foarte eficace, precum şi pe servicii, precum clinicele de metadonă, pentru a limita problemele legate de droguri.

Indiferent de opiniile fiecăruia privind liberalizarea drogurilor, dezbaterea trebuie întemeiată pe dovezi empirice şi nu pe speculaţii şi incitări la frică. În momentul în care votanţii din California sunt pe cale de a lua o decizie extrem de importantă privind politica în materie de droguri, experienţa lungă de un deceniu privind decriminalizarea din Portugalia ne furnizează exact tipul de examinare raţională a chestiunii care a lipsit foarte mult din dezbaterea publică.

 

Glenn Greenwald este un avocat şi publicist american specializat pe  apărarea drepturilor şi libertăţilor civile.

Articol apărut iniţial în revista The Politico, 14 octombrie 2010.