Articole

Pledoarie pentru rigoare conceptuală: considerații despre „investiția publică”

Pledoarie pentru rigoare conceptuală: considerații despre „investiția publică”

Politicienii, oricare ar fi ei, prezintă „investiția publică” drept realizarea majoră a programului de guvernare, soluția prosperității create prin redistribuire. De curând, politicieni de marcă, în sensul vizibilității publice mai cu seamă, deplângeau tărăgănarea adoptării bugetului pentru anul curent pe motiv că împiedică lansarea programelor de „investiții publice” și, în consecință, dezvoltarea țării. În mâinile unor demagogi...

Citeste mai departe
Bugetul ar fi mai realist dacă s-ar face prin datul în bobi

Bugetul ar fi mai realist dacă s-ar face prin datul în bobi

Banca de investiţii Lehman Brothers şi-a anunţat falimentul în 15 septembrie 2008 şi a obligat autorităţile globale să recunoască începerea unei crize fără precedent.  La două luni distanţă, Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a publicat prognoza de toamnă pe termen lung, unde a estimat evoluţia principalilor indicatori macroeconomici până în 2020. Astfel, Produsul Intern Brut nominal ar fi trebuit să crească în 2009 cu 14,6% faţă de anul precedent, iar în...

Citeste mai departe
Unde suferă economia: calitatea instituțională a mediului de afaceri

Unde suferă economia: calitatea instituțională a mediului de afaceri

 De cele mai multe ori, performanța economică este asociată unui context financiar-cantitativ, care surprinde decadent, de altfel, morala post-modernă în privința acumulării de capital și a succesului în afaceri: cine bagă bani, are succes, cine n-are, n-are. Doar arareori, însă, dezbaterea coboară coerent la fundamentele logicii economice. Căci cine mai are timp să discearnă asupra acumulării de capital, în timp ce băncile sunt învinovățite, îndeobște acum...

Citeste mai departe
Capitalismul

Capitalismul

Deşi, după multe ezitări, autorităţile române au declarat că îşi propun să instaureze economia de piață, mulţi oficiali şi formatori de opinie şi, din păcate, destui economişti nu par a şti prea bine nici acum - la un sfert de veac de la căderea comunismului - ce este şi cum funcţionează acest tip de economie. De aceea, este utilă analiza trăsăturilor acestui sistem economico-social. Capitalismul este un sistem economic în care oamenii posedă şi folosesc bunurile în...

Citeste mai departe
Între zebră și măgar: ce culoare are catârul chinez?

Între zebră și măgar: ce culoare are catârul chinez?

Performanța economică a Republicii Populare Chineze frizează în mod cert miracolul. Începând cu reformele demarate de Deng Xiaoping în 1979, ultimele trei decenii au însemnat o rată medie de creștere anuală a produsului intern brut de peste 9%. Este un superb record mondial, care a ridicat deasupra limitei sărăciei extreme circa 600 de milioane de persoane și a transformat China în cea de-a doua economie a lumii, după cea a Statelor Unite ale Americii. Circa 300 de sate...

Citeste mai departe
Deficitele bugetare și inflația

Deficitele bugetare și inflația

Deficitele bugetare constituie o importantă sursă de inflaţie. Pentru a înţelege acest lucru, este necesară examinarea modului în care statul îşi finanţează deficitele. Din punct de vedere al raportului venituri-cheltuieli, statul este un agent economic ca oricare altul, iar, ca urmare, este supus aşa-numitei "constrângeri bugetare". În cazul unui agent economic obişnuit, cheltuielile suplimentare pot fi acoperite în două moduri: prin creşterea veniturilor (de exemplu,...

Citeste mai departe
Paradoxul românesc (The Romanian Conundrum*)

Paradoxul românesc (The Romanian Conundrum*)

Una dintre evoluțiile surprinzătoare în România a fost accelerarea creșterii economice după ce deficitul de cont curent (economisiri minus investiții) s-a prăbușit de la 4,5 la sută din PIB în 2012 la 0,8 la sută din PIB în 2013 și a continuat să se reducă la 0,4 la sută din PIB în 2014. De obicei este invers: accelerarea creșterii economice coincide cu creșterea deficitului de economisiri. Nimeni nu a răspuns convingător din perspectiva economisiri-investiții la întrebarea...

Citeste mai departe
Research is my business... and business is good?

Research is my business... and business is good?

În aceste zile se împlinesc doi ani de la scandalul Rogoff-Reinhart. Nu, nu are nicio legătură cu banda Baader-Meinhof, respectiv teroriștii din Fracțiunea Armata Roșie din Germania Federală a anilor ’70-’80. Nu, este vorba de doi economiști care au făcut, în urma unor studii empirice, niște afirmații care legau nivelul de îndatorare publică de creșterea economică. Scoaterea la iveală a unor erori în bazele de date utilizate de cei doi a dus la un scandal enorm...

Citeste mai departe
Economia mondială și pericolul ascuns al datoriilor

Economia mondială și pericolul ascuns al datoriilor

Este deja un lucru binecunoscut că criza economică ce a devenit vizibilă începând cu anul 2008 a avut în centrul ei o criză a datoriilor: în mai toate țările lumii, și îndeosebi în țările dezvoltate, companiile, familiile, guvernele și băncile și-au crescut vreme de un deceniu gradul de îndatorare până la niveluri nesustenabile. Corectarea exceselor în privința datoriei și reducerea acesteia la niveluri realiste a fost considerată necesară și inevitabilă:...

Citeste mai departe
Programul de tipărire al BCE a demarat cu frâna trasă

Programul de tipărire al BCE a demarat cu frâna trasă

Au fost suficiente câteva zile pentru ca succesul programului de relaxare cantitativă al BCE să fie pus sub semnul întrebării. Conform datelor prezentate de Mario Draghi săptămâna trecută, BCE şi celelalte bănci naţionale din zona euro trebuie să cumpere obligaţiuni guvernamentale cu maturitatea cuprinsă între 2 şi 30 de ani şi randamente pozitive. Achiziţia obligaţiunilor cu randamente negative este permisă, totuşi, dar numai în condiţiile în care randamentele...

Citeste mai departe
Poate avea capitalul naționalitate?

Poate avea capitalul naționalitate?

Aud tot mai frecvent politicieni (și de stânga și de dreapta) din România și nu numai vorbind despre încurajarea capitalului autohton care trebuie rapid să se emancipeze (din nimic?) și să lupte cot la cot cu concurența capitalului străin.  Specialiștii (afiliați politic sau ideologic) s-au înregimentat imediat în breasla politicienilor oferindu-le mostre de venin aparent științific drept argumentație împotriva ”exploatării” și ”colonializării”...

Citeste mai departe
Noua politică monetară a BCE

Noua politică monetară a BCE

Banca Centrală Europeană (BCE) s-a hotărât, în sfârşit, să adopte politica monetară numită "relaxare cantitativă" (Quantitative Easing, QE). În modul acesta, ea se alătură celorlalte bănci centrale importante ale lumii în efectuarea celui mai mare experiment monetar din întreaga istorie a instituţiei băncii centrale. Caracteristicile acestei noi politici monetare sunt cunoscute. În prima fază, banca centrală reduce rata dobânzii directoare - utilizată în...

Citeste mai departe
Dreptul de proprietate asupra resurselor subsolului

Dreptul de proprietate asupra resurselor subsolului

Drepturile de proprietate joacă un rol central în istoria economică începând cu perioada renascentistă, simultan cu acumularea capitalului bancar și înflorirea comerțului. Drepturile de proprietate au fost unul dintre punctele cheie în evoluția istorică a modernității de la teoria lui John Locke care afirmă că dreptul de proprietate (asupra terenului) este  obținut prin modificarea acestuia prin muncă și deci revine celor care transformă bunul respectiv, la revoluția...

Citeste mai departe
Un sfert de veac de tranziție

Un sfert de veac de tranziție

În decembrie 1989, România a pornit pe drumul transformării istorice a totalitarismului comunist în capitalism democratic. Un drum pe care nici o ţară nu-l mai parcursese până atunci şi pe care elitele româneşti îl cunoşteau încă şi mai puţin decât cele din alte ţări comuniste, care, de bine, de rău, încercaseră să reformeze comunismul înainte de prăbuşirea acestuia. În pofida independenţei lor adesea clamate, comuniştii români...

Citeste mai departe

"Miracolul românesc" din 16 noiembrie: o explicație economică

Pe 2 și pe 16 noiembrie, zeci de mii de români nu au putut vota, deși acest drept este prevăzut în Constituție. Aceasta este o reducere a libertății politice. Ea nu este singulară. În iulie 2012, un număr de acțiuni care au culminat cu referendumul pentru demiterea președintelui României au fost discutabile din punct de vedere al constituționalității. Pe 10 decembrie 2013 s-au votat în Camera Deputaților o serie de legi care instituiau super-imunitatea parlamentarilor, în...

Citeste mai departe