Info ECOL

Deşi politica monetară laxă a Fed, adoptată tocmai pentru a acomoda intervenţia guvernului şi companiilor ipotecare de stat pe piaţa imobiliară, constituie cauza fundamentală a crizei actuale, Ben Bernanke continuă să nege evidenţele - arată Judy Shelton în Wall Street Journal - dând încă o dată vina, cu ocazia unei conferinţe la American Economic Association, pe un fantomatic exces de economisire în Asia, care ar fi redus în mod independent dobânzile...

Creşterea taxelor de orice fel trădează lipsa unor intenţii serioase de diminuare a cheltuielilor publice şi relansare a economiei. O dovedeşte din plin noua găselniţă a guvernanţilor noştri care s-au gândit să mai taxeze încă un „viciu” al românilor. Taxa pe fast-food va avea însă efecte opuse pentru sănătatea consumatorilor şi, mai ales, pentru cea a firmelor din domeniu.

Deşi singurele monopoluri veritabile cu efect negativ durabil asupră bunăstării consumatorului sunt cele create de stat, prin intervenţii care limitează presiunea concurenţei, oficiul antitrust românesc s-a transformat într-o adevărată poliţie economică, prin crearea unui program de protecţie a martorilor, devenind astfel o instituţie şi mai tentantă pentru a fi capturată de grupuri cu conexiuni politice, în batălia cu rivalii economici.

Este statul indispensabil pentru prosperitatea societăţii? O regiune secesionistă din Coasta de Fildeş - Africa de Vest, în care taxele au fost abolite şi pacea este menţinută prin cooperarea voluntară a localnicilor, pune la îndoială această prezumţie comună. În momentul de faţă, este vorba de unul dintre puţine exemple de dezvoltare economică în Africa subsahariană, spre mirarea birocraţilor din organizaţiile internaţionale.

După legea HADOPI, Nicolas Sarkozy, preşedintele neocolbertist al Franţei, îşi dovedeşte din nou ignoranţa în materie de gândire economică. Conform raportului Zelnik, întocmit de producătorul soţiei sale, Sarkozy propune taxarea motorului de căutare Google, pentru a subvenţiona astfel achiziţia online de muzică a tinerilor de la companiile muzicale ineficiente. Printre justificări - celebra "excepţie culturală" franceză!

Cercul vicios al politicilor keynesiste ca soluţie anticriză este pe cale să se închidă. În loc să diminueze cheltuielile publice şi să reducă fiscalitatea, guvernanţii procedează exact pe dos. În aceste condiţii acoperirea deficitului bugetar se poate face doar apelând la inflaţie. Deşi este dovedit eşecul unei asemenea soluţii, decidenţii de politică (ne)economică îşi asumă riscul. Pe spatele contribuabililor, evident.

În vremurile în care educaţia de stat devine tot mai greu de susţinut, soluţia poate apărea din sfera privată. Guvernanţii ar face bine să încurajeze iniţiativa privată în educaţie. Sistemul public de educaţie, sursă de avantaje a clientelei politizate sau pe cale de a fi politizată, va trebui astfel reformat sub impactul unor constrângeri reale, sănătoase, generate de piaţă.

Guvernele din multe ţări ale lumii caută să reformeze reglementarea  sectorului financiar dar, în opinia lui Oliver Hart şi a lui Luigi Zigales, toate proiectele aflate în dezbatere, în SUA, Europa sau Japonia, ignoră una din problemele capitale care au generat criza actuală : stimulentele perverse din sectorul financiar create de garanţiile implicite că marile bănci şi companii vor fi salvate de guvern de la faliment.

Subvenţiile guvernamentale pentru companiile de media sunt un pericol mai mare la adresa presei decât criza economică sau schimbarea tehnologică, arată Rupert Murdoch într-un editorial Wall Street Journal. Implicarea guvernului în finanţarea presei subminează în mod direct libertatea de expresie şi fundamentele unei societăţi libere, adaugă celebrul întreprinzător.

Guvernul caută să reducă presiunea asupra bugetului public pentru a face faţă crizei. Aparent, doar. În condiţiile unui deficit bugetar enorm, guvernul român are acordul Comisiei Europene pentru o cheltuială de 57 milioane euro drept ajutor de stat pentru Ford. Mai mult decât măsura în sine, halucinantă este explicaţia reprezentantului CE.

Dacă bogaţii din sectorul privat sunt intens mediatizaţi şi fac obiectul unei aversiuni ancestrale din partea publicului, despre bogaţii din sectorul de stat (care trăiesc pe spinarea sectorului privat) se ştie incomparabil mai puţin. Din acest motiv, TaxPayers Alliance - asociaţia contribuabililor britanici - a alcătuit recent o listă cu funcţionarii publici din regat al căror salariu depăşeste 150.000 de lire sterline pe an. Un model de preluat şi în...

Cum şi-au construit marii oameni de afaceri români averile impresionante în doar 20 de ani de economie de piaţă? Kapitalisme - notre recette secrète - o producţie a canalului franco-german Arte - vă propune o incursiune la originile nebuloase ale big business-ului autohton, relevând strânsa sa legătură cu structurile Securităţii şi Partidului Comunist Român.

Elveţia, o ţară cu tradiţie democratică a decis prin referendum că minaretele trebuie interzise. Este încă un exemplu că democraţia (voinţa majorităţii) nu este altceva decât o formă de tiranie a majorităţii. Când oare societatea va progresa îndeajuns încât să accepte că piaţa liberă este unica formă de manifestare a libertăţii, în locul democraţiei (tirania majorităţii) sau dictaturii (tirania individuală)?

Cotidianul Wall Street Journal raportează scandalul provocat de publicarea pe Internet a mii de emailuri şi documente confidenţiale dintre colaboratorii internaţionali a unui centru de cercetare privind încălzirea climatică din Marea Britanie în care aceştia conspirau blocarea accesului la publicaţii prestigioase şi resurse a colegilor oameni de ştiinţă a căror cercetări nu le împărtăşesc ipoteza încălzirii globale antropogenice.

Întreprinzătorii din România sunt împovăraţi de taxe şi birocraţie. De aceea, se recunoaşte tot mai des, dezvoltarea antreprenoriatului în România este dependentă de schimbarea instituţională. Adoptarea unor măsuri de relaxare fiscală, simplificarea legislaţiei şi reducerea birocraţiei sunt borne esenţiale pe calea relansării economice.