Info ECOL

Guvernul a decis să distrugă o bună parte din microîntreprinderile autohtone prin instituirea unui impozit forfetar de 1.625 lei pe semestru. Acest tip de impozit va taxa atât pierderea, cât şi profitul, fără discriminări.

O criză hayekiană cu consecinţe fisheriene, conchide economistul britanic de origine indiană Deepak Lal. Deşi automatismele economiştilor îi fac să pronunţe numele lui Keynes, Hayek este de fapt clasicul mult prea ignorat, de la care economiştii au de învăţat în momentul de faţă.

În timp ce se vorbeşte despre efectele nocive ale crizei asupra firmelor mici, guvernul s-a gândit să dea o mână de ajutor. Modificările Codului fiscal ar putea însemna plata de către microfirme a unui impozit minim de 1.625 lei trimestrial. Obsesia guvernanţilor pentru minimal loveşte în plin, de la salariu până la nivelul de trai. Doar cheltuielile publice sunt scutite.

BCE dovedeşte un comportament de bună purtare faţă de FED şi Banca Angliei, reducând astăzi rata dobânzii de politică monetară la 1,25%, pentru a spori lichiditatea pe piaţă. Care va fi mişcarea viitoare? Să sperăm măcar că BCE nu va aplica reţeta anglo-americană şi în ceea ce priveşte cumpărarea activelor toxice ale băncilor comerciale.

Într-un articol recent, Wall Street Journal ilustrează cum creditarea excesivă a alimentat boom-ul şi în ţările emergente din Europa de Est. După retragerea masivă a capitalurilor străine, aceste ţări se confruntă acum cu deprecieri ale monedelor naţionale, cu deficite ale contului curent şi cu datorii externe tot mai mari.

„Planul American de relansare este calea spre iad". O descriere mai buna a efectelor măsurilor anticriză din SUA nu este posibilă. Afirmaţia aparţine primului ministru al Cehiei care face astfel dovada nonconformismului şi în politică. Măsurile anticriză adoptate în Cehia, de factură liberală, contrasteză profund cu intervenţionismul din UE şi SUA.

Jean Moscopol, unul dintre cei mai cunoscuţi cîntăreţi din perioada interbelică, al cărui repertoriu include peste 300 de melodii, a compus la jumatatea sec. XX , "Cotele ţăranilor", un cîntec ale cărui versuri merită ascultate cu atenţie.

Respectând principiul "orice abuz trebuie numit 'solidaritate' ", preşedintele Comisiei de Artă, Cultură şi Media, vrea să introducă o taxă de solidaritate în locul taxei radio-tv , "platită şi colectată ca un impozit [...] pentru că radioul şi televiziunea [de stat] sunt pe pierderi." Aşadar, când o întreprindere de stat are pierderi, trebuie să fim "solidari" şi să plătim, fie că dorim sau nu aceasta!

În timp ce guvernul american, în vâltoarea crizei economice, socializează pierderile acumulate cu ani în urmă de companiile auto ajunse în pragul falimentului, guvernul suedez - deşi adesea considerat mai socialist - a refuzat să salveze de la faliment constructorul Saab. A ajuns SUA patria socialismului în secolul XXI?!

În sfârşit se văd primele efecte ale măsurile etatiste anticriză din S.U.A. Se pare că, în cele din urmă, cheltuielile publice vor genera "efectul de multiplicare" prezis de Keynes. Adică sumele alocate grupului AIG pentru ieşirea din criză vor multiplica veniturilor directorilor companiei americane. Să iasă şi ei din criză, nu?!

Încă o ilustrare a succesului capitalismului în faţa neo-socialismului occidental. În timp ce majoritatea ţărilor occidentale îmbrăţişează politicile intervenţioniste, politicile pro-piaţă au tranformat El Salvador-ul ultimilor 15 ani într-un adevărat tigru economic central-american.

Barack Obama a plafonat recent salariile directorilor instituţiilor financiare care au primit ajutoare de stat la nivelul de 500.000 de dolari anual. Aparent de neînţeles, însă, este faptul că preşedintele american nu s-a gândit să trateze în mod egal şi preşedinţii universităţilor care, fie nominal private fie de stat, primesc vaste subvenţii guvernamentale.

Acordul de împrumut „multilateral" este ca şi semnat, iar una dintre destinaţii ar fi ajutorarea firmelor private să iasă din criză. Dacă guvernului i-ar păsa de toate firmele private, oare nu ar fi fost mai utilă o reducere a fiscalităţii menite a stimula consumul şi producţia?

Camera Deputaţilor a adoptat, azi, ordonanţa de urgenţă care reglementează acordarea unui ajutor de stat de 143 milioane de euro către Ford Motor Company. Altfel spus, fiecare român va plăti constructorului auto câte 6,5 euro. Ajutorul de stat reprezintă un sprijin pentru realizarea a două proiecte de investiţii, cu scopul producţiei de automobile şi motoare.

Ţărilor în dezvoltare li se predă o lecţie greşită despre cum poate fi depăşită criza economică. Finanţarea externă şi controlul guvernamental extins sunt reperele unei lecţii rupte complet de evidenţele istorice şi teoretice privind rolul statului în problema dezvoltării.