Info ECOL

Henry Hazlitt (1894-1993) a fost unul dintre cei mai aprigi critici ai intervenţiei guvernului în economie. Acum, în plină criză economică, multe dintre învăţăturile sale se pot dovedi utile, după cum multe dintre erorile analizate în lucrarea sa „Economics in One Lesson" se pot vedea în politicile promovate de către guvernanţi.

"Patriot Act" in versiune mioritică? Atenţie, români! Drumul către servitute continuă cu instaurarea, începând de astăzi, a prezumţiei de vinovăţie! Despre încălcarea libertăţilor fundamentale prin accesarea informaţiilor personale. Alo, se ascultă?!

În plină degringoladă financiară, când economia mainstream îşi vede spulberate propriile teorii, Şcoala Austriacă de Economie subliniază eroarea guvernelor care forţează redresarea prin aceleaşi politici nefaste ce au stat la baza declanşării crizei economice. Bogdan Enache în dialog cu Robert P. Murphy - senior fellow la Pacific Research Institute, despre activismul monetar-fiscal care nu face decât să prelungească criza.

Criza economică din prezent a născut multe analogii cu Marea Criză din 1929, determinând pe mulţi comentatori să conchidă încă o dată că piaţa eşuează şi capitalismul este un sistem defect. Într-o scurtă monografie asupra Marii Crize, Lawrence W. Read demolează rând pe rând miturile ţesute în jurul acestui eveniment economic al secolului trecut.

Ce este şi la ce bun libertatea economică? Un nou studiu, publicat de Pacific Research Institute, trece în revistă răspunsurile la aceste întrebări, arătând cum libertatea economică duce la creşterea prosperităţii fiecărui individ, la reducerea şomajului şi îmbunătăţirea calităţii educaţiei, la un mediu natural mai curat, antreprenoriat dinamic, inovaţie şi pace.

Reforma economicǎ a Chinei... bilanţ la 30 de ani! Reducerea impresionantǎ a gradului de sǎrǎcie, creşterea PIB-ului real de aproximativ 12 ori între 1978 şi 2008 sunt evidenţe empirice ce ilustreazǎ importanţa proprietǎţii private, a libertǎţii economice şi a economiei de piaţǎ în asigurarea prosperitǎţii economice.

În plinǎ crizǎ, iatǎ un semn de raţionalizare a cheltuirii banului public! Conform unei decizii recente, miniştrii trebuie sǎ apeleze la „clasa economic" din avion, dar şi la transportul în comun în loc de taxi. Speraţi la o întâlnire face to face cu aleşii „noştri" în tramvaiul 21?!  Sau în sufocantul autobuz 300?!

La cumpǎna dintre ani, puţin haz de necaz nu stricǎ! Câteva exemple de umor (mai mult sau mai puţin) negru despre criza economico-financiarǎ, politica banilor ieftini, metehnele statului intervenţionist şi, de ce nu, despre pǎcatele unor pretinşi „atotştiutori"economişti.

Educaţia este considerat unul dintre domeniile destinate "de drept" pentru intervenţia şi controlul guvernamental. Motivul invocat: incapacitatea soluţiilor private, de piaţă, de a se constitui într-un substituent pe măsură al finanţării etatiste a serviciilor educaţionale. Cât de simplu, însă, poate fi contrazisă această falsă ipoteză!

O lecţie aplicată despre inflaţie şi necesitatea reîntoarcerii al ordinea monetară sănătoasă a etalonului aur. Guvernul din Zimbabwe încearcǎ disperat să combatǎ (?) hiperinflaţia de aproape 1000 de miliarde la sută prin introducerea bancnotei de... 10 miliarde de dolari! La aşa idei, aşa rezultate!

Noul premier al României, Emil Boc, cere un „răgaz" în problema majorării salariilor profesorilor pentru că s-ar putea să facă poc visteria statului. Sau poate se aşteaptă o creştere a productivităţii cadrelor didactice?!

Spania nu va reînnoi restricţiile impuse muncitorilor români şi bulgari. Noroc cu aceastǎ crizǎ economico-financiară mondială că se mai aplicǎ prevederile art. 48 din Tratatul de la Roma cu privire la libera circulaţie a forţei de muncă în spaţiul comunitar!

Perspectiva unui şoc asupra economiei româneşti datorat crizei economice mondiale îndeamnă la soluţii extreme. De exemplu, "Iniţiativa Dăianu" înseamnă - în esenţă - îngrădirea libertăţii individuale de a utiliza propriul capital, chiar şi în scopuri speculative.

Homeschooling-ul sau educaţia la domiciliu, un exemplu de libertate de alegere în materie de educaţie, devine din ce în ce mai popular în SUA. Conform unui studiu recent al Hoover Institution, un grup din ce în ce mai mare şi mai eterogen de părinţi aleg, dintr-o varietate de motive, să îşi retragă copiii din şcolile publice şi să îî educe acasa.

Criza subprime, devenită la începutul anului o criză financiară internaţională, a sfârşit cu intrarea în recesiune a tuturor marilor economii ale lumii. Cum s-a ajuns aici şi de ce sectorul financiar s-a dovedit atât de vulnerabil? Lawrence White, într-un raport CATO Institute, oferă răspunsuri plecând de la analiza politicii monetare a Fed.