Info ECOL

"Viaţă şi destin e mai mult decît un roman disident", scrie Cristian Teodorescu în Academia Caţavencu, "e mai mult şi decît un Război şi pace al secolului 20...e o mărturie unică despre cele mai de neiertat şi de neuitat crime ale nazismului şi comunismului, pe care Vasili Grossman le pune pentru prima oară în oglindă, într-o carte despre asediul Stalingradului, despre lagărele de concentrare germane şi ruseşti şi despre imperiul din spatele frontului...

Zona euro a eşuat, arată peşedintele ceh Vaclav Klaus, într-un editorial apărut în Wall Street Journal; contrar previziunilor birocraţiei de la Bruxelles, moneda unică europeană nu a dus la convergenţa ratelor de creştere economică şi nici măcar la convergenţa ratelor de inflaţie, iar performanţa economică a regiunii s-a deteriorat progresiv în comparaţie cu celelalte economii dezvoltate.

Una dintre măsurile “anti-criză” aberante pe care guvernul este gata să îşi asume răspunderea se referă la reintroducerea impozitului de 16% pe dobânzile la depozitele bancare (în lei şi în valută). Dacă luăm în considerare inflaţia şi rata reală a dobânzii, rezultă că, prin această măsură, economisirea ajunge să fie printre cele mai fiscalizate operaţiuni din economia românească: Cristian Păun, despre "Jaful instituit de...

Devenit brusc “lup moralist” în privinţa politicilor economice adoptate în perioada 2004-2008, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a identificat curând cauza crizei imobiliare din România. Nu aţi ghicit. Extinderea creditului şi întreţinerea unui optimism nejustificat privind afacerile cu imobiliare nu au fost cauze ale crizei. Neimpozitarea terenurilor, în schimb, le-a expus speculaţiilor imobiliare, le-a făcut atractive pentru piaţa imobiliară.

Contrar afirmaţiilor apocaliptice ale lui Joseph Stiglitz, reducerea cheltuielilor publice - devenită inevitabilă ca urmare a inflamării datoriei publice şi a riscurilor inflaţioniste - nu va provoca o nouă recesiune, arată Jason E. Taylor şi Richard K. Vedder, dimpotrivă, reducerea drastică a sectorului public ar putea, chiar stimula o redresare rapidă aşa cum s-a întâmplat la finalul celui de-al Doilea Război Mondial.

"Sistemul public de pensii e un uriaş Caritas sau o schemă Ponzi. Una la care sunt obligat să particip de către un administrator care pretinde că se pricepe mai bine decât escrocii să aducă forţat noi participanţi în „roată“ pentru a-mi da bani la bătrâ­neţe. În realitate, e la fel de neputin­cios să evite colapsul, pentru că schema poartă în ea germe­nii falimentului", scrie Oana Osman despre "Caritasul pensiilor publice".

Care este problema fundamentală a euro? Simeon Djankov, ministrul de finanţe al Bulgariei, pune degetul pe rană arătând lipsa de competitivitate a Uniunii Europene şi lipsa de apetit pentru reforme structurale profunde şi radicale, în timp ce Steve Hanke, arhitectul currency board-urilor din Europa de Est, schiţează situaţia dezastroasă a economiei greceşti şi reformele rapide şi drastice care ar putea redresa Grecia.

Guvernul vrea să adopte "modelul Argentina" de soluţionare a problemelor fiscale, naţionalizând parţial practic pensiile private. Conform ministrului de finanţe Sebastian Vlădescu, contribuţiile la fondurile private de pensii ar putea fi reduse de la 2,5% la 0,5% din salariul brut pentru a achita, fie şi doar pentru două săptămâni, pensiile din sistemul falimentar de stat.

Guvernul pregăteşte lupta împotriva evaziunii cu măsuri menite să încurajeze contrabanda cu ţigări. Creşterea accizei la ţigarete este noua găselniţă pentru combaterea evaziunii. Deşi, prin banere şi campanii de mobilizare a populaţiei, guvernul militează împotriva contrabandei cu ţigări, prin acţiunile pe care le promovează o încurajează. Nu de alta, dar să simtă şi populaţia că luptă cu un fenomen puternic, stimulat pe măsură de politica anti-criză.

"La ce mai folosesc băncile centrale care şi-au pierdut autocontrolul?" se întreabă Cătălin Rechea în Bursa, după ce BCE a început să monetizeze datoria publică a celor mai îndatorate guverne europene în ciuda opozitiei guvernatorului Bundesbank şi a populaţiei germane, care se teme de o nouă hiperinflaţie ca cea din anii 1920.

Guvernul federal american nu poate obţine venituri fiscale mai mari de 20% din PIB, conform aşa-numitei "legi a lui Hauser", care descrie relaţia dintre veniturile fiscale şi creşterea economiei americane din ultimii 60 de ani, arată David Ranson în Wall Street Journal; ca urmare, problemele puse de finanţarea datoriei publice şi a programelor sociale neincluse în bilanţul bugetar riscă să degenereze într-o nouă "tragedie greacă".

Până în data de 28 mai a acestui an, când cade Ziua Libertăţii Fiscale, românii vor munci pentru stat, în total 147 de zile de muncă forţată pentru a alimenta veniturile birocraţilor şi risipa publică. Dar calculul poverii fiscale formale - arată Radu Nechita - subestimează sistematic, indiferent de metodologia utilizată, costul statului, deoarece nu ia în calcul barierele informale, piedicile administrative sau incertitudinea politică.

Deşi se descrie ca o instituţie independentă, BNR pune umărul la achitarea deficitului bugetar al guvernului, creând premisele unei devalorizări a leului printr-o nouă reducere a ratei dobânzii de politică monetară la un nivel istoric, de 6,25%, în condiţiile în care obiectivul ei principal este oficial stabilitatea preţurilor iar România are cea mai ridicată rată a inflaţiei din UE.

Aparatul bugetar este supradimensionat cu aproximativ 500.000 de oameni, nu doar 100.000 - 200.000 de angajaţi cum se vorbeşte în prezent, a declarat joi Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, în cadrul unei întâlniri cu doctoranzii de la Academia de Studii Economice.

Decizia guvernelor europene de a combate criza datoriei publice îndatorându-se şi mai mult sau tipărind bani nu este decât încă un cui bătut în sicriul monedei euro, afirmă investitorul internaţional Jim Rogers, care s-a declarat uluit de strategia oficialilor de la Bruxelles.