Prin decizia disperată de a tăia nediferenţiat în salariile bugetare, Traian Băsescu şi Emil Boc nu fac decât să disperseze costurile ajustării bugetare asupra unei categorii mai mari de angajaţi la stat - arată Elena Vijelie - ca urmare a eşecul guvernului în ultimile 18 luni de a se angaja la reducerea permanentă a unei părţi din personalul bugetar disproporţionat şi de a antama alte reforme structurale ale sectorului public.
Citeste mai departeInfo ECOL
Planul de 750 de miliarde de euro adoptat de autorităţile europene pentru a salva de la faliment statele sudice şi achiziţiile directe de active pe piaţă ale BCE nu fac decât să crească hazardul moral guvernamental în zona euro, arată Wall Street Journal, şi să amâne o criză mult mai amplă, dar inevitabilă.
Citeste mai departeCriza datoriei publice izbucnită în zona euro după dezvăluirea unei ample fraude statistice a guvernului grec, urmată de salvări ad-hoc de la faliment a acestuia şi a altor guverne, impune o reconstruire a Uniunii Monetare Europene - arată economistul german Hans-Werner Sinn - astfel încât disciplina fiscală să fie consolidată şi hazardul moral la nivel guvernamental să fie prevenit înainte de a atinge o situaţie critică ca în momentul de faţă.
Citeste mai departeBancile naţionale din Sistemul European al Băncilor Centrale au început să monetizeze datoria guvernelor europene, în conformitate cu acordul încheiat între conducerea BCE şi miniştrii de finanţe din zona euro, provocând pe termen scurt noi creşteri artificiale pe pieţele financiare şi diminuând pe termen lung puterea de cumpărare a euro cu scopul de a împiedica falimentul Greciei şi altor state membre ale uniunii monetare.
Citeste mai departeTăierea salariilor bugetare şi a pensiilor de stat, cât şi eforturile BNR de a reinfla preţul activelor la nivelul anterior crizei nu vor scoate economia din recesiune, arată Cătălin Rechea. Singura cale de revenire sustenabilă într-o lume în care guvernele sunt în pragul falimentului este extinderea drastică a reducerii de cheltuieli bugetare şi la aşa-zisele "investiţii" publice, eliminarea prin mecanismele pieţei a firmelor ineficiente şi...
Citeste mai departeCauzele imediate ale crizei în care se află Grecia sunt explozia deficitului guvernamental şi creşterea extraordinară a datoriei publice, însă - arată Wall Street Journal - cauzele de durată ale crizei sunt ostilitatea faţă de capitalism şi dificultatea de a derula o afacere, după cum arată indicele Doing Business, în care statul elen se situează sub scorul Egiptului, Rwandei, Zambiei sau Kazahstanului.
Citeste mai departeContrar speculaţiilor de la începutul săptămînii privind majorarea cotei unice de impozitare şi a taxei pe valoare adăugată, Traian Băsescu, preşedintele României, afirmă că ajustarea bugetară se va face prin reducerea cheltuielilor publice, diminuându-se salariile bugetarilor şi pensiile cu 25%, respectiv 20%, şi nu prin creşterea fiscalităţii.
Citeste mai departeDupă o serie de discuţii pe marginea taxei pe valoarea adaugată, în care executivul bulgar a avansat varianta majorării acesteia cu 2-4 puncte procentuale, premierul Boiko Borisov a anunţat miercuri că guvernul său nu va majora nicio taxă în acest an. "Obiectivul nostru este să tranformam Bulgaria în cel mai bun loc din Europa pentru a face afaceri", a continuat ministrul bulgar de Finanţe, Simeon Djankov.
Citeste mai departeCriza economică a explodat datoria publică a celor mai dezvoltate ţări ale lumii aflată oricum la un nivel ridicat înainte de turbulenţele economce actuale. Dat fiind preocesul de îmbătrânire a populaţiei din ţările industrializate, deficitul sistemului asistenţial administrat de guvern va creşte şi mai mult. În aceste condiţii, nivelul total al cheltuielilor guvernamentale a intrat pe o traiectorie nesustenabilă care nu poate fi corectată decât prin reduceri drastice...
Citeste mai departeGuvernul Boc pare sa prefere majorarea taxelor în loc să reducă cheltuielile după calendarul convenit cu FMI, scrie Elena Vijulie în România Liberă. Investiţiile publice anunţate de un guvern cu un deficit bugetar excesiv au rămas doar pe hârtie şi niciuna dintre reformele sectorului public anunţate anul trecut nu a fost adoptată până în prezent. În ciuda declaraţiilor bombastice, numărul birocraţilor şi al angajaţilor la stat a crescut cu 26.000 în...
Citeste mai departeSunt instrumentele financiare derivate lipsite cu totul de utilitate socială? Nicidecum! afirmă Tony Blankley. Inovaţia financiară creşte mobilitatea resurselor, consolidează competiţia, democratizează finanţele, diversifică riscul şi îmbunătăţeşte eficienţa activităţii economice. Dar însăşi noţiunea de "utilitate socială" cu care lucrează guvernul şi criticii capitalismului condamnă a priori activitatea financiară, la fel cum noţiunea de clasă condamna a priori burghezia...
Citeste mai departeUniunea Europeană, FMI şi G 20 propun instituirea unei taxe bancare globale pentru a corecta excesele care au dus la criza actuală, însă Miles Saltiel, într-un nou studiu Adam Smith Institute, afirmă că propunerea punitivă a guvernelor pare mai degrabă o măsură populistă care nu oferă soluţii reale pentru problemele din sectorul financiar-bancar.
Citeste mai departeCe a cauzat criza economică actuală? În opinia lui Russel Roberts, la baza acesteia stau o serie de măsuri politice în domeniul imobiliar, monetar şi fiscal care au creat o structură de stimulente perverse, încurajând investiţii riscante şi îndatorarea excesivă.
Citeste mai departeRiscul de contagiune a crizei datoriei publice în rândul ţărilor PIIGGS nu a înroşit doar liniile telefonice de la Bruxelles, ci a provocat un fior şi în rândul oficialilor de la Washington şi Tokyo, cele mai îndatorate guverne extraeuropene. Cursul euro a cunoscut o nouă depreciere, iar investitorii au început să-şi retragă plasamentele din Europa. Bogdan Enache, despre "reţeta haosului planificat": stat asistenţial...
Citeste mai departeCriza afectează oamenii obişnuiţi într-o manieră similară indiferent de ţara din care provin. Pierderea locului de muncă înseamnă acelaşi lucru în România ca şi în Statele Unite. Datoriile sunt plătite tot mai greu iar falimentul pare "rezolvarea finală". Cu toate acestea, variantele pe care le-au ales doi oameni din cele două ţări sunt complet diferite. În timp ce americanul a ales piaţa ca soluţie, românul aşteaptă ca mila publică să îi...
Citeste mai departe








