"Criza economică aproape s-a terminat. Începe criza statelor": pronosticul pe care ex-vicepreşedintele Comisiei Europene, Günther Verheugen, l-a făcut într-un interviu acordat "Financiarul”, la finele anului trecut, pare a se adeveri. Într-un moment în care nimeni nu anticipa colapsul Greciei, el spunea că după criza financiară urmează o criză profundă a statelor europene, care va antrena economiile supraîndatorate, nerestructurate...
Citeste mai departeInfo ECOL
Fundaţia Horia Rusu a prezentat, în cadrul unei conferinţe de presă, proiectul Comisia pentru o nouă Constituţie. Profesorii universitari Daniel Barbu, Corneliu – Liviu Popescu, Gheorghe Piperea şi Simina Tănăsescu au constituit, la iniţiativa Fundaţiei Horia Rusu, o comisie care îşi propune să pună bazele de principiu ale unei Constituţii coerente, care să fie garanţia unui regim democratic şi să evite riscul derapajelor de la democraţie, iar instituţiile statului să fie organizate...
Citeste mai departeÎn ultimele săptămâni, zile, chiar ore, am asistat la o escaladare fascinantă a bail-out-ului pentru Grecia, de la câteva miliarde de euro la 45, apoi 60 şi în sfârşit 120 de miliarde. Pentru birocraţia europeană miza este uriaşă. Grecia nu avea cum să-şi refinanţeze datoria la costurile imense (randamentul obligaţiunilor a atins 26%!), de aceea directorul FMI, Dominique Strauss-Kahn, a mai spus că Grecia trebuie izolată de piaţa internaţională. Practic, dacă planul FMI...
Citeste mai departe"Actuala criză, precum şi cele de până acum, ridică tot mai serios întrebarea dacă nu cumva prezenţa băncilor centrale în inima sistemelor economice capitaliste reprezintă problema reală a funcţionării pieţei libere. Politica monetară, adesea creditată cu mult prea multe virtuţi, s-a dovedit insuficientă şi inadecvată rezolvărilor problemelor din economia reală": Cristian Păun, despre "Cum şi de ce au apărut băncile centrale?".
Citeste mai departeDin ce în ce mai mulţi întreprinzători mici şi mijlocii veniţi din statele vestice se lovesc de birocraţia ineficientă, lipsită de transparenţă, lipsa de stabilitate în domeniul legislativ, lipsa unei coerenţe guvernamentale, infrastructura deficitară şi decid să-şi mute afacerile în alte ţări, se arată în „Swiss Investment Report”. Întrebaţi cum văd sistemul de taxe şi impozite al României, investitorii austrieci, germani şi elveţieni au spus...
Citeste mai departeŞeful Executivului de la Sofia, Boiko Borisov, a criticat statul bulgar despre care a spus că s-a transformat într-un aparat uriaş de furat de la proprii săi cetăţeni. În opinia lui Borisov, oamenii s-au adaptat foarte bine la mecanismul de jaf creat după sfârşitul comunismului, în urmă cu 20 de ani. Spre deosebire de politicenii români, cei bulgari recunosc un adevăr binecunoscut, dar insuficient dezbătut.
Citeste mai departeÎncălzirea globală reprezintă fenomenul la modă printre politicieni şi ecologişti. Dacă eşti în opoziţie eşti catalogat drept inconştient sau, în cel mai bun caz ignorant. Iată un film documentar care demonstrează de ce trebuie să te opui acestei farse de proporţii. Plăsmuită de apetitul intervenţionist al statului şi întreţinută de frenezia ecologiştilor, „marea cacealma a încălzirii globale” are toate şansele să conducă la finalul apocaliptic pe care...
Citeste mai departeReprezentanţii Politiei Române ridică minori de pe stradă în vederea reţinerii, amprentării şi fotografierii pentru baza de date. Amprentarea se face doar pentru motivul de a “avea datele lui în baza de date”. Ce face poliţia seamănă foarte mult cu ce făceau italienii cu ţiganii români pe care îi găseau în Italia prin diverse locuri.
Citeste mai departeCurtea Constituţionlă a României a declarat neconstituţionale mai multe articole ale legii de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), eliminând practic publicitatea declaraţiilor de avere ale persoanelor care ocupă funcţii de stat şi controlul datelor cuprinse în acestea. Deşi decizia stârneşte surpriză şi indignare, ea nu face decât să demonstreze în chip perfect concluziile Şcolii Public Choice, şi anume că interesul public - atât de mult invocat...
Citeste mai departe"Duhurile au ieşit din sticlă", scrie Melvyn Krauss în NRC Handelsblad referitor la acceptarea de către Germania a unui gigantic plan european de ajutor, la dobânzi subvenţionate, pentru guvernul grec amenintat în momentul de faţă cu intrarea în incapacitate de plată. De acum înainte, UE nu va mai fi la fel şi alte state membre nu vor ezita să profite de pe urma blufului german în viitor.
Citeste mai departeIniţial era vorba de o centură de siguranţă pentru vremurile grele care aveau să vină. Ulterior, împrumutul FMI a ajuns să fie crucial pentru plata salariilor şi a pensiilor, iar Romania este in prezent, cel mai mare datornic la FMI dupa valoarea sumelor datorate, înaintea Ungariei şi a Ucrainei, reiese din ultimul raport financiar al Fondului, publicat luni.
Citeste mai departe“FMI a alimentat criza din Europa de Est, determinând statele să ceară ajutor!” este declaraţia viceguvernatorului Băncii Centrale a Cehiei, Mojmir Hampl. Acesta vorbeşte despre încercarea (aproape reuşită) a Fondului de a provoca bailout-ul întregii regiuni pe motivul că... nu prea mai avea “de lucru”. Ar trebui atunci să fim măguliţi de vizita recentă a şefului FMI în România?
Citeste mai departeMult trâmbiţata restructurare sau reformare a statului, cum îi place preşedintelui să o popularizeze în discursurile televizate, este sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire. Dovadă: pe primele două luni din 2010 veniturile bugetare au scăzut cu 3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce cheltuielile au crescut cu 5,8%.
Citeste mai departeŢările europene candidate la intrarea în UEM par să nu mai fie atât dornice în adoptarea rapidă a monedei unice. Pe de altă parte, nevoite să facă faţă unei probleme delicate pe nume Grecia, nici ţările din interiorul zonei monetare nu sunt decise să accelereze acest proces.
Citeste mai departeAlan Greenspan a găsit vinovatul pentru criza financiară şi, cum era de aşteptat, acesta nu se află în curtea Fed-ului şi a băncilor. Responsabil pentru bubble-ul imobiliar pare a fi dezechilibrul dintre economii (mai mari) şi investiţii (mai mici) la nivel global, ceea ce a condus la reducerea ratei dobânzii nominale şi reale pe termen lung şi implicit la apariţia unui “classic euphoric bubble”.
Citeste mai departe








