Pe 2 și pe 16 noiembrie, zeci de mii de români nu au putut vota, deși acest drept este prevăzut în Constituție. Aceasta este o reducere a libertății politice. Ea nu este singulară. În iulie 2012, un număr de acțiuni care au culminat cu referendumul pentru demiterea președintelui României au fost discutabile din punct de vedere al constituționalității. Pe 10 decembrie 2013 s-au votat în Camera Deputaților o serie de legi care instituiau super-imunitatea parlamentarilor, în...
Citeste mai departeArticole
Criza financiară apărută în 2007 a schimbat radical comportamentul băncilor centrale. Marile bănci centrale ale lumii (Fed, BCE, Banca Angliei, Banca Japoniei) şi-au asumat noi obiective şi au recurs la noi instrumente, ceea ce înseamnă că şi-au asumat un nou rol în economie şi o nouă relaţie cu guvernul. În condiţiile atenuării crizei şi ale unei anumite tendinţe de revenire la normalitate, în literatură are loc o amplă dezbatere cu privire la viitorul instituţiei băncii...
Citeste mai departeBanca Centrală Europeană a pregătit un nou program prin care va pune la dispoziția băncilor peste 700 miliarde de euro la dobânzi apropiate de dobânda de referință – care actualmente se situează la 0,15%. Se speră ca programul TLTRO (Targeted Longer-Term Refinancing Operations – Operațiuni Țintite de Finanțare pe Termen mai Lung) să aibă ca efect final creșterea creditării din partea băncilor cu peste 1.000 de miliarde de euro în următorii patru ani. Prin acest nou program,...
Citeste mai departeMiracolele se întâlnesc la tot pasul în basme. În realitate, mai ales în cea economică, este mai greu, deoarece trebuie îndeplinită, mai întâi, o condiţie simplă: veniturile trebuie să fie mai mari decât cheltuielile. În ultimii ani am asistat la creşterea explozivă a unui fenomen care promite nu doar instaurarea unei noi ere a abundenţei în ceea ce priveşte combustibilii fosili, ci şi mult căutata independenţă energetică. Este vorba, desigur,...
Citeste mai departeÎn ultima perioadă asistăm la discuții intense cu privire la reducerea cu 5% a contribuțiilor sociale, discuții care au venit cu o premieră inedită: o parte importantă a mediului de afaceri privește această măsura cu îngrijorare, îngrijorare exprimată public cu destulă forță. De ce oare se întâmpla acest lucru? Să ne fi afectat criza sau exploziile solare rațiunea în așa hal încât să nu dorim o scădere, semnificativă totuși, a costului muncii?...
Citeste mai departeComparativ cu societățile nedemocratice, în medie, democrațiile autentice sunt mai productive, mai tolerante, mai transparente și mai libere. Din aceste motive ele sunt, așa cum recent sublinia The Economist (March 1st 2014) mai bogate, mai pașnice și mai puțin corupte. Și, esențial, oamenii pot să-și exprime ideile. E clar de ce oamenii luptă pentru democrație. În societățile democratice însă este mai puțin clar pentru oameni dacă ar trebui să aleagă politici de stânga...
Citeste mai departeCriza a dezvăluit cercul vicios cu care moneda euro s-ar fi confruntat, oricum, cândva. Rațiunile pentru care unii condamnă euro sunt, de fapt, chiar motivele pentru care euro ar trebui salvat. Însă salvarea euro cu orice preț – “whatever it takes”, în termenii lui Mario Draghi – ar însemna practic și eșecul monedei comune. Dacă euro nu va reuși să impună abandonarea modelului economic european al ultimelor decenii, unul centrat pe deficit, redistribuire și...
Citeste mai departeSâmbătă, 28 mai, anul de grație 2014, autoritățile bulgare au arestat doi indivizi suspectați că au organizat „o încercare de a destabiliza sistemul financiar al țării prin încurajarea cetățenilor de a-și retrage banii din depozitele bancare” (știre agenție Reuters). Această încercare s-a concretizat într-o mică „fugă asupra băncilor” („bank run”), manifestată prin apariția de cozi lungi la ghișeurile câtorva bănci bulgare...
Citeste mai departe„Mingea este rotundă” este afirmația dotată cu o forță explicativă nemăsurată, o adevărată teorie a relativității generalizată, de vreme ce e des folosită în destule justificări fotbalistice. Iar capetele nu trebuie să fie sistematic pătrate. Este o afirmație ce ar trebui să fie premisă de lucru în orice configurație de pe lumea aceasta, fie bazată pe mingi rotunde și pe glezne fine, fie pe orice altceva. Idealul fotbalului ar fi ca el să reprezinte jocul mingii, prestat...
Citeste mai departeCircul tot mai mare şi pâinea tot mai puţină, cel puţin pentru cei grav afectaţi de măsurile de austeritate din Europa, reprezintă un amestec exploziv pe termen mediu. O organizaţie cetăţenească din Franţa, Colectivul pentru auditul cetăţenesc al datoriei publice (CAC), a publicat recent o analiză (n.a. "Que faire de la dette? Un audit de la dette publique de la France", www.audit-citoyen.org) care pune sub semnul întrebării legitimitatea celei mai mari părţi a datoriei publice...
Citeste mai departeTitlul onorific de „baron” își află originile operaționale în Evul Mediu al armatelor nobiliare, în care, pentru serviciu credincios în oastea monarhilor, se primeau privilegii politice. Cum inerția conservatoare a relațiilor sociale este adesea mai mare decât forța revoluțiilor, iar arhetipurile se reinventează diacronic, baronii au supraviețuit republicilor formale și monarhiilor cvasi-republicane moderne. De la „robber barons” din istoria americană...
Citeste mai departeNumeşte-l dezinteres total al politicianului român dacă vrei sau socialism curat. Pentru mine aşa arată un eşec pe linie al guvernanţilor în economie: în afară de listări, de şase ani statul nu mai reuşeşte să privatizeze nimic. De la vânzarea Automobile Craiova către Ford, în 2007, guvernanţii nu au mai reuşit să privatizeze vreo companie importantă din portofoliu. Pledez constant pentru un amestec al statului cât mai mic în economie în condiţiile în...
Citeste mai departeÎn economie, din fericire, dilemele de tip hamletian sunt fie incompatibile, în raport cu logica economică, fie complet neproductive, în afara acesteia. În materie de politici economice, în rarele situații în care acestea nu sunt și redistributive, apele se despart în funcție de modul în care guvernul caută să susțină relansarea economică: prin stimularea consumului, pe de o parte, respectiv prin stimularea producției, pe de altă parte. Cu precădere în...
Citeste mai departeExpresia „capcana lichidităţii” (liquidity trap) desemnează situaţia în care politica monetară este ineficace pentru relansarea activităţii economice. La prima vedere, conceptul pare relativ simplu şi inteligibil, însă explicarea cauzelor, consecinţelor şi remediilor fenomenului amintit este destul de complexă. În general, se consideră că primul economist care a fundamentat teoretic conceptul de „capcana lichidităţii” a fost J. M. Keynes. Cu toate acestea,...
Citeste mai departeCredinţa neclintită a celor mai mulţi dintre economişti (aparţinând mediului academic sau nu) privind viciile funcţionării pieţei, constituie baza aparent ştiinţifică pe care se fondează toate iniţiativele intervenţioniste ale statului în economie. De fapt, mediul academic autohton pare să fi abandonat demult dezbaterea intervenţionism vs piaţa liberă în favoarea primului, presupunând că aceasta a reprezentat cândva o preocupare autentică, şi nu doar disimulată. Devenit...
Citeste mai departe