Traduceri

Este inflaţia o creştere generalizată a preţurilor?

Este inflaţia o creştere generalizată a preţurilor?

Majoritatea economiştilor şi diverşi comentatori sunt unanim de acord că inflaţia este un fenomen caracterizat prin creşterea generalizată a preţurilor bunurilor şi serviciilor. De aici rezultă că orice element care contribuie la creşterea preţurilor generează inflaţie. O scădere a şomajului sau o creştere a activităţii economice sunt ambele considerate potenţiale mecanisme de declanşare a inflaţiei. Alte mecanisme, ca de exemplu creşterea preţurilor materiilor prime sau a salariilor lucrătorilor,...

Citeste mai departe
De ce se înșală Warren Buffett

De ce se înșală Warren Buffett

Într-un articol apărut recent în New York Times, Warren Buffett afirmă că persoanele extrem de bogate nu plătesc taxe suficient de mari. Acesta sugerează că orice decizie bugetară ar trebui să prevadă majorarea taxelor percepute persoanelor extrem de bogate, în special în cazul venitului "necâștigat", provenit din dobânzi, dividente și alte acumulări de capital. Buffett se înșală. Politicile guvernamentale nocive joacă un rol important în generarea...

Citeste mai departe
Eroarea majoră a gândirii economice keynesiste

Eroarea majoră a gândirii economice keynesiste

În scopul documentării pentru cursul meu de la Academia Mises, curs intitulat “Keynes, Krugman şi criza”, am citit secţiuni vaste din “Teoria Generală”. În cadrul capodoperei sale, Keynes ridică un impresionant cadru de analiză pentru o supoziţie crucială: lasată să se manifeste prin propriile mecanisme, piaţa liberă se poate bloca într-un echilibru caracterizat prin şomaj foarte ridicat. Deşi întreaga construcţie şi întreaga critică a lui Keynes...

Citeste mai departe
Lordul Keynes și Legea lui Say

Lordul Keynes și Legea lui Say

Principala contribuție a Lordului Keynes nu a constat în dezvoltarea unor idei noi, ci „în renunțarea la cele vechi”, după cum chiar el declara în finalul Prefaței lucrării sale „Teoria generală”. Keynesiștii susțin că realizarea sa, care va rămâne pentru totdeauna în istoria gândirii economice, o reprezintă respingerea totală a ceea ce a ajuns sa fie cunoscută drept „Legea piețelor a lui Say”. Ei consideră că infirmarea acestei...

Citeste mai departe
Deficitele gemene

Deficitele gemene

Există două deficite care sunt intens dezbătute: deficitul guvernului și cel al balanței de plăți. Cele două sunt conectate, dar sunt foarte diferite în ceea ce privește efectele lor. Deficitul guvernamental este văzut de către keynesiști mai mult ca un beneficiu și de către austrieci, mai mult ca o povară, însă din același motiv: înseamnă cheltuieli guvernamentale mai mari. Deficitul în balanța de plăți a SUA este privit de aproape toți economiștii ca un câştig...

Citeste mai departe
În cinstea procentului capitalist

În cinstea procentului capitalist

Protestatarii mișcării „Ocupați Wall Street” și a altor numeroase acțiuni similare din țară și din lume, pretind că 1% din populație deține întreaga avuţie și trăieşte pe seama restului de 99%. Soluția evidentă pe care aceștia o propun este confiscarea averii celor 1% și utilizarea ei în propriul beneficiu, nu în cel al persoanelor care formează procentul amintit şi care sunt presupuşi lacomi exploatatori capitaliști. Cu alte cuvinte, programul implicit al protestatarilor...

Citeste mai departe
Ordine versus Organizare

Ordine versus Organizare

Această lucrare tratează apetența omului pentru configurări şi consecințele care se ivesc de aici. „Problema livezii” poate introduce subiectul mai bine decat oricare altă afirmație abstractă. Să presupunem că avem o livadă de mere și două grupuri diferite de elevi. Primului grup, reunit în clasă, i se cere să răspundă la următoarea întrebare: „Într-o livadă dată, 100.000 de mere urmează să fie culese și adunate în grămezi. Cum ar trebui să se...

Citeste mai departe
Zona euro: părea o idee bună cândva

Zona euro: părea o idee bună cândva

În societatea în care trăim, există două tipuri de ordine socială care se completează reciproc. Unul dintre acestea se referă la înţelegeri, contracte şi obiceiuri rezultate din interacţiunea indivizilor care se bucură de libertatea alegerilor permisă de împrejurări. Împrejurările sunt, pe de o parte, un rezultat al trecutului, pe de altă parte, rezultat al propriei creaţii. Al doilea tip de ordine este condus de autoritate. Sub forma legilor şi reglementărilor ad-hoc,...

Citeste mai departe
Piaţa şi distribuirea avuţiei

Piaţa şi distribuirea avuţiei

Peste tot întâlnim astăzi oponenţi ai economiei de piaţă în incapacitatea formulării unor argumente plauzibile. În ultima vreme, „argumentul planificării centrale” şi-a pierdut mult din strălucirea de odinioară. Am avut parte de el prea mult timp. Dovezile ultimilor 40 de ani sunt prea elocvente. Cine poate pune la îndoială faptul că, aşa cum evidenţia profesorul Mises cu 30 de ani în urmă, orice intervenţie a unei autorităţi politice necesită o altă...

Citeste mai departe
Deficite, datorie şi devalorizare monetară

Deficite, datorie şi devalorizare monetară

„Aceia dintre noi care gestionează banul public trebuie să fie responsabili, să cheltuiască prudent, să schimbe obiceiurile nesănătoase şi să îl utilizeze într-un mod transparent, deoarece numai astfel putem restabili încrederea vitală între un popor şi guvernul său” (Barack Obama, Inaugural Adress, 20 ian. 2009). În ultimii ani, decidenţii politici au împins economia, mai aproape ca niciodată, la un pas de o catastrofă fiscală. În timpul administraţiei...

Citeste mai departe
Valoarea subiectivă şi preţurile de piaţă

Valoarea subiectivă şi preţurile de piaţă

Unul dintre aspectele cele mai sensibile ale teoriei economice moderne îl reprezintă relaţia dintre valoare şi preţurile de piaţă. Aceasta este o temă în care şcoala austriacă are un avantaj faţă de altele, întrucât austriecii iau în considerare experienţa predecesorilor şi pentru că ei sunt cei care au dezvoltat teoria valorii. Pe un blog dedicat standardelor “open-source” a apărut o analiză ce a luat o turnură economică. Mai exact, un expert în programare...

Citeste mai departe
Economia Rusiei: Putin și statul KGB-ist

Economia Rusiei: Putin și statul KGB-ist

Aflată sub guvernarea lui Putin mai bine de un deceniu, Rusia a devenit un „stat KGB-ist”[1]. Deși KGB-ul a fost abolit în 1991 după ce șeful acestuia Vladimir Kryuchkov a participat la lovitura de stat eșuată împotriva președintelui URSS Mikhail Gorbachev, mentalitatea KGB-istă continuă încă să se dezvolte. Rusia este condusă de foști oficiali KGB și oligarhi apropiați Kremlinului care controlează industria, comerțul, mass-media și sistemul bancar, desfășoară...

Citeste mai departe
De ce doreşte statul să controleze moneda

De ce doreşte statul să controleze moneda

Imaginează-ţi că te afli la conducerea statului, definit ca o instituţie care deţine un monopol teritorial asupra luării deciziilor finale în orice tip de conflict, inclusiv în cazul celor ce implică statul şi agenţii săi şi, prin urmare, ai dreptul de a impozita, adică de a determina unilateral preţul pe care îl plătesc cetăţenii pentru ca tu să ai posibilitatea de a hotărî în cele din urmă. A acţiona sub aceste constrângeri - sau, mai degrabă, fără constrângeri...

Citeste mai departe
Monarhia: prietena libertăţii

Monarhia: prietena libertăţii

Raționamentele și dezbaterile lucide au de suferit când o serie de concepte pozitive precum libertatea, egalitatea, fraternitatea, drepturile, regula majorității și bunăstarea generală, unele aflate în contradicție cu celelalte, sunt comercializate împreună sub eticheta "democrației”. Esența democrației reprezintă o metodă concretă de alegere, înlocuire și influențare a oficialilor guvernamentali (Schumpeter, 1950). Nu reprezintă o doctrină a ceea ce guvernul ar...

Citeste mai departe
Securitatea socială - încotro?

Securitatea socială - încotro?

Securitatea socială, cel mai mare și mai popular program federal, împlinește 63 de ani și ar trebui să se pensioneze în curând. Căci securitatea socială este o schemă Ponzi între generații, un impozit pentru cei care acum lucrează pentru a-i plăti pe cei care sunt în prezent pensionați. Iar facturile tocmai își ating termenul de plată. Primul impozit pentru securitatea socială a reprezentat 2% din câștigurile de până la 3.000$ pe an. Impozitul actual pentru...

Citeste mai departe